Sănătate
Ghințura, o plantă cât o farmacie

Ghințura, o plantă cât o farmacie

Proprietățile terapeutice ale ghințurei au fost cunoscute încă din Antichitate, egiptenii folosind planta pentru boli de stomac. Are, de asemenea, efecte febrifuge, antitermice, sudorifice, antiseptice, antiinflamatoare. Se folosesc cu precădere rădăcinile, uscate și mărunțite, dar și frunzele uscate.

Ghințura mai este cunoscută în popor și sub denumirea de coada lupului, fierea pământului, iarba tăieturii, lumânărica pământului. Crește în zone deluroase, subalpine și alpi­ne, la altitudinea de 700-2.400 m, mai frecvent pe pajiști, pășuni și fânețe umede, văioage umbrite, marginea pădurilor, tufărișuri, preferând solurile bogate în humus.

Planta trăiește până la 60 de ani în flora spontană, deoarece animalele nu o pasc, având gustul foarte amar.
Acțiuni specifice:
- stimulează funcțiile ficatului, ale vezicii biliare și ale stomacului, cu rol în hepatită, dischinezie biliară, aerofagie, stări de greață, diaree, helmintiază (ascaridoză);
- excită secrețiile gastrice și biliare, favorizând digestia;
- stimulează pofta de mâncare la copii, bătrâni și convalescenți;
- combate gripa, răceala, tusea cronică, febra;
- combate stările de spasmofilie, frisoane, astenie, stările depresive, oboseala, insomnia, stările conflictuale, isteria;
- rol vindecător în reumatism, gută, scleroză;
- combate bolile de inimă și de rinichi, cu rol în insuficiența renală și infecții urinare;
- combate anemia, debilitatea la copii, îmbătrânirea prematură și stările de convalescență, prin mărirea capacității de apărare a organismului față de infecții și prin creșterea numărului de leucocite (globulele albe din sânge).

Forme de utilizare internă

Se folosesc cu precădere rădăcinile, uscate și mărunțite, dar și frunzele uscate, sub următoarele forme:
- infuzie din 30-40 g de frunze, uscate și mărunțite, la un litru de apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau două-trei cești pe zi în tratamentul icterului și al insuficienței hepatice;
- infuzie dintr-o linguriță de rădăcini uscate și mărunțite, la un litru de apă clocotită; se lasă să infuzeze patru ore, se strecoară și se bea câte 1/4 cană, cu 30 de minute înainte de fiecare masă. Tratamentul se repetă câteva zile consecutiv. Fiind foarte amară, infuzia se poate înlocui cu tinctură sau vin de ghințură;
- decoct dintr-o linguriță de rădăcini, uscate și mărunțite, la 500 ml de apă rece; se fierbe 15 minute, se strecoară și se bea, în trei reprize pe zi, înainte de mese, având efecte aperitive și digestive;
- decoct antihelmintic dintr-o linguriță de rădăcină, uscată și măcinată, la 500 ml de apă; se fierbe 10-15 minute, se strecoară și se bea, pe nemâncate, în două reprize, la interval de o oră, având efect în combaterea viermilor intestinali (oxiuri);
- tinctură din două linguri de rădăcini, uscate și măcinate, la 100 ml de alcool de 70º; se lasă la macerat opt zile, se strecoară și se iau câte 15-20 de picături într-un păhărel cu apă călduță (la copii de 10-12 ani se dau numai 5-10 picături), cu 30 de minute înainte de mesele principale, având efect în creșterea poftei de mâcare, mai ales la copii și bătrâni. Tinctura mai acționează în caz de vărsături, depresie psihică, nervozitate, acces de leșin, stări conflictuale și la semne de oboseală generală, după călătorii lungi;
- vin de ghințură din trei linguri (circa 30 g) de rădăcini uscate și măcinate, în 60 ml de alcool de 40°, asigurând umezirea uniformă; se lasă la macerat 24 ore și se adaugă un litru de vin alb. După o nouă macerare de 10 zile, cu agitare zilnică la trei-șase ore, se strecoară și se ia câte un păhărel, de trei-patru ori pe zi, timp de două săptămâni. Ca aperitiv se ia câte o lingură cu 30 de minute înainte de fiecare masă. Pentru copiii de 10-12 ani, vinul tonic de ghințură se îndulcește cu 100-200 g de zahăr la litru și se ia câte o linguriță, cu 30 de minute înainte de mesele principale, având efecte în mărirea poftei de mâncare;
- sirop din 10 g de rădăcini opărite în 150 ml de apă clocotită; se lasă să macereze șase ore, se strecoară, se adaugă 230 g de zahăr și se fierbe din nou la foc lent. Se filtrează, se trece în sticluțe bine închise și se consumă câte trei-patru lingurițe pe zi de către copiii anemici și fără poftă de mâncare;
- pulbere din rădăcini uscate și măcinate, din care se ia câte un vârf de cuțit, de trei ori pe zi, înainte de mese, cu efecte în anorexie.

În uz extern, este recomandat decoctul din 100 g de rădăcini, uscate și măcinate, la un litru de apă; se fierbe 10 minute și se folosește sub formă de loțiuni călduțe sau comprese pe răni greu vindecabile.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!