Reportaj
Golgota neamului românesc se află la Nisporeni

Golgota neamului românesc se află la Nisporeni

30 August 2011

Pe 28 august, anul mântuirii 2011, pe Dealul Zghihara ce străjuieşte, de la cei 316 metri ai săi, oraşul Nisporeni, a fost înălţată "Crucea Mântuirii Neamului Românesc", realizată după modelul celor de la Putna şi de pe Dealul Perchiu din Oneşti. Rod al jertfei românilor de pe ambele maluri ale Prutului, această cruce este ridicată pe un loc în care, în vremuri de restrişte, povestesc localnicii, se aprindeau ruguri de lumină pentru a atenţiona poporul de pericol.

Parcă toate rugurile înălţate în sute de ani de necontenite primejdii, sfinţite fiind de rugile ridicate spre Domnul în ziua de 28 august, s-au concentrat într-un singur rug de lumină ce va brăzda de acum văzduhul: vertical - jertfă de lumină către Hristos cel Răstignit şi Înviat, dar şi orizontal - unind măcar privirile românilor de pe ambele maluri ale Prutului într-o singură inimă. Graniţa dintre România şi Basarabia este astfel desfiinţată, deocamdată, pe întreaga durată a nopţii, de lumina crucii de la Nisporeni. Ea ne hrăneşte speranţa că nu sunt departe zorii unei zile în care neamul românesc va rupe peceţile puse de groparii ideii de unitate naţională.

Crucea poate fi zărită, noaptea, pe o rază de 100 km

Când vorbim de "Crucea Mântuirii Neamului Românesc" vorbim de fapt despre un complex ce cuprinde, pe lângă crucea propriu-zisă, de 35 de metri, pe care sunt instalate leduri puternice ce o face vizibilă, noaptea, pe o rază de 100 km pe ambele maluri ale Prutului, şi o capelă cu hramul Tuturor Sfinţilor Români, precum şi o clopotniţă de dimensiuni mai mici. Crucea se află, deloc întâmplător, situată în apropierea Cimitirului Eroilor Români căzuţi în al Doilea Război Mondial, nu departe de Mănăstirea Vărzăreşti.

Văzut ca un loc de pelerinaj, de omagiu şi de rugă pentru mântuirea poporului român, evenimentul sfinţirii acestui loc a beneficiat de prezenţa unor numeroase personalităţi. Sfinţirea crucii a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, ca delegaţi ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care au fost întâmpinaţi de Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, şi de un impunător sobor de preoţi şi diaconi. La slujba de sfinţire au fost prezenţi şi demnitari precum Mihai Ghimpu, ex-preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marius Lazurcă, ambasadorul României în Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, primarul municipiului Chişinău, şi Ion Ungureanu, ministru al culturii şi cultelor în primul guvern al Republicii Moldova.

Moldova - "o sfântă conştiinţă de neam"

Imediat după slujba de sfinţire a Crucii Mântuirii Neamului Românesc, Mitropolitul Teofan a citit mesajul Patriarhului Daniel, prezentat integral în ediţia de luni a "Ziarului Lumina", din care redăm câteva fragmente: "Nici o altă Biserică nu se referă, în viaţa sa liturgică sacramentală, mai mult decât Ortodoxia, la puterea Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci şi nu foloseşte mai mult decât ea simbolul sau semnul Crucii, pentru că Sfânta Cruce este semnul iubirii lui Hristos mai tare decât păcatul şi moartea. Ea este "puterea lui Dumnezeu" (I Corinteni 1, 18). Prin smerenia Crucii, Hristos a biruit mândria şi răutatea demonilor (cf. Coloseni 2, 15). În Cruce sunt ascunse lumina şi bucuria Învierii. De aceea, în fiecare duminică se cântă la Utrenie: "Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea". (...) În istoria sa plină de războaie de apărare şi retrageri în munţi sau sub pământ, Moldova devine, din timp în timp, răstignire, dar pentru că nu se desparte de Hristos Cel Răstignit şi Înviat rămâne peste vremuri înviere şi "poartă a creştinătăţii" - cum o numea în 1475 Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, după biruinţa de la Vaslui împotriva Imperiului Otoman. Pământ bogat şi popor darnic, Moldova, deşi devenea din timp în timp loc de năvală sau pripăşire pentru neamuri multe, dăinuie totuşi peste vremuri ca o sfântă conştiinţă de neam de aceeaşi fiinţă cu românii din celelalte provincii, pe care nici muntele, nici râul, nici moartea şi nici răul nu-i pot desparte definitiv. Prin dreapta credinţă în Dumnezeu, izvorul vieţii, al dreptăţii şi al adevărului, Biserica Ortodoxă Română a contribuit cel mai mult la formarea unei culturi a comuniunii de cuget şi simţire a întregii "seminţii româneşti", pe care au promovat­o constant cronicarii şi mitropoliţii Moldovei în scrierile lor. (...) Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze această frumoasă lucrare numită "Crucea Mântuirii Neamului Românesc", realizată din donaţia familiei Dohotaru din Oneşti, România, precum şi din fonduri colectate de postul de radio "Vocea Basarabiei". Felicităm cu acest prilej pe Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Petru al Basarabiei, pe fondatorii şi ascultătorii postului de radio "Vocea Basarabiei", pe membrii Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, pe membrii Asociaţiei Pro-Basarabia şi Bucovina, precum şi pe toţi clericii şi credincioşii mireni prezenţi la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate şi demnitate creştină şi românească".

"România este încă răstignită"

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a transmis apoi celor prezenţi şi "un gând de bine din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei": "Îl rugăm pe Dumnezeu ca tot mai mulţi fii din neamul românesc de aici şi de pretutindeni să se aşeze sub umbra Crucii, să se înrădăcineze puternic în pământul care adăposteşte sângele martirilor căzuţi de-a lungul veacurilor. Această cruce care se înalţă azi spre cer aduce cu sine un îndemn, acela ca inima, cugetul şi sufletul spre cer să fie ridicate. Braţele lui Hristos de pe această cruce îi aşteaptă pe români să îi strângă la pieptul Său. Într-un dor şi o dăinuire, românii să se regăsească la umbra Crucii în aceeaşi ţară şi sub egida aceluiaşi neam. Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei de faţă şi să le dea putere să înalţe cât mai multe şi cât mai înalte cruci. România este încă răstignită şi aşteaptă clipa de înviere care va fi atunci când Dumnezeu va rândui".

Preasfinţitul Episcop Corneliu a evocat, de asemenea, bucuria de a se afla împreună cu fraţii de peste Prut într-un moment de emoţionantă trăire creştină, dar şi de simţire românească. IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, a mulţumit Preafericitului Părinte Daniel pentru mesajul adresat, dar şi ierarhilor prezenţi la slujba de sfinţire: "Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu ca să trimită harul şi binecuvântarea Sa asupra poporului român de pretutindeni, nu doar asupra celor din Basarabia. Vă mulţumim că aţi venit astăzi, ştiind că aţi făcut un drum lung până aici. Dar a fi împreună cu fraţii este întotdeauna o bucurie".

"Monumentul acesta reprezintă un gest de recunoştinţă pentru morţii noştri"

Slujba de sfinţire a fost urmată de expunerea discursurilor ctitorilor monumentului, precum şi de un concert de muzică folclorică şi patriotică, iar la ora 20:00 a avut loc aprinderea solemnă a crucii. Sute şi sute de români de toate vârstele au urcat dealul pentru a fi prezenţi la inaugurarea primului monument din Republica Moldova dedicat unităţii românilor. Din pricina vegetaţiei de pe Dealul Zghihara, era practic imposibil să faci o statistică precisă care să-i cuprindă pe toţi cei de faţă. Părea că au reînviat vremurile în care, fugind din calea prigonitorilor, românii îşi purtau crucea băjeniei prin păduri, cu nădejdea că nici o furtună nu-i poate dezrădăcina din pământul în care şi-au îngropat strămoşii. Pe măsură ce străbăteam spaţiul dimprejurul complexului ce fusese sfinţit, noi şi noi grupuri se iveau de după streaşina unor copaci, întărindu-ne în gândul că este inepuizabil numărul fiilor Basarabiei dornici să-şi pecetluiască dragostea de ţară cu acelaşi tricolor şi cu aceeaşi stemă ca a tuturor românilor.

Din România, ctitorii principali ai complexului, Ghiţă şi Maria Dohotaru din Oneşti (judeţul Bacău), nu şi-au ascuns emoţiile în faţa celor prezenţi. "Familia mea a edificat această cruce ca o ofrandă închinată tuturor celor care în neamul românesc au zidit sufleteşte pe toţi cei care cred în puterea ei cea sfântă, atotbiruitoare. Pentru mine personal şi pentru toţi cei care mă însoţesc aici este o mare onoare şi un prilej de înălţare sufletească să participăm la asemenea ceremonie emoţionantă. Unitatea noastră spirituală şi naţională, plină de speranţă şi încredere în viitor, stă sub semnul înălţător al Sfintei Cruci" a menţionat, în discursul său, Maria Dohotaru.

Prezent a fost şi Constantin Rusanovschi, de origine basarabean, preşedintele Societăţii Culturale Pro-Basarabia şi Bucovina, filiala Oneşti, cel care a venit cu iniţiativa ridicării acestui monument la Nisporeni: "Monumentul acesta reprezintă un gest de recunoştinţă pentru morţii noştri, care au căzut pe fronturile din est, pentru cei exterminaţi în pustiile siberiene, pentru cei care la 27 martie 1918 au înfăptuit unirea, pentru toţi cei care au iubit şi iubesc românismul, dar şi un simbol care are menirea să educe societatea în spiritul respectului faţă de neamul nostru".

Crucea de la Nisporeni şi Coloana Infinitului

Pentru a permanentiza evenimentul de duminica trecută şi pentru a-i prelungi ecourile în anii ce urmează, s-a lansat şi ideea organizării unui pelerinaj pe jos de la monumentul lui Ştefan cel Mare din oraşul Nisporeni până la Crucea Mântuirii Neamului Românesc, în fiecare Săptămână a Patimilor. Iar pentru ca rugăciunile ridicate către Dumnezeu în acest loc să nu înceteze nici în celelalte zile ale anului, s-a mai exprimat dorinţa de a ridica un schit chiar lângă acest complex monumental. Şi, la final, pentru a marca în mod simbolic faptul că există un singur neam şi nu poate fi decât o singură ţară, la picioarele crucii de lângă Nisporeni a fost depus pământ adus de la complexul monumental "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu (judeţul Olt), totodată luându-se pământ basarabean pentru a fi depus în apropiere de Coloana Infinitului.

Pe 28 august, anul mântuirii 2011, pe Dealul Zghihara ce străjuieşte oraşul Nisporeni s-a mai ridicat o flacără, precum sutele de focuri ţipând a primejdie în noapte, în secole de urgie. Iluminând geometria celor două braţe, despărţite şi unite în acelaşi timp, această flacără cruciformă ne aduce aminte că, fără de Hristos, suntem în mare primejdie. Dar lumina ei, biruind puterea nopţii, ne mai aduce aminte şi că nu e nevoie decât să îndrăznim şi, cu El, vom birui şi lumea, şi dezbinarea. Golgota de la Nisporeni poartă numele Zghihara. Dacă urci până acolo, înţelegi că a fi român ortodox nu a ţinut niciodată de cetăţenie sau de un paşaport. E ceva care se trăieşte, nu se explică.

Cel mai mic donator are 7 ani

"Ceea ce se întâmplă aici e o adevărată poveste", a declarat pentru "Ziarul Lumina" Maria Bulat-Săhărneanu de la Radio "Vocea Basarabiei". "Pe 27 martie anul trecut am fost invitaţi de Societatea Culturală Pro-Basarabia şi Bucovina la evenimentele culturale organizate în Oneşti. Atunci am văzut crucea de pe Dealul Perchiu, şi am spus: "Ce frumos ar fi să avem şi noi o astfel de cruce pe dealul din Nisporeni". Şi poate că momentul în care ne-am expus această dorinţă a fost o lucrare a Celui de Sus. Dumnezeu ne-a scos-o în cale pe Maria Dohotaru, directoarea Editurii "Magic-Print" din Oneşti, care este ctitorul numărul unu. Imediat după ce a aflat despre ce era vorba, ea a luat decizia de a sponsoriza această cruce."

Nu a durat mult până a fost executată crucea, iar angajaţii de la radio au început a colecta, paralel, bani pentru instalarea ei. "Iniţial era vorba doar de o cruce, dar mai târziu am decis să ridicăm şi o capelă, căreia i-a fost adăugată şi o mică clopotniţă. Banii necesari i-am colectat prin intermediul radio-donurilor, patru la număr, în cadrul cărora radioascultătorii puteau dona pe măsura posibilităţilor lor. Ne-am bucurat că am primit donaţii şi de la românii de peste Prut, dar şi de peste hotare. Putem spune, văzând ce s-a făcut, că astăzi noi trăim un miracol românesc", ne-a mai declarat Maria Bulat-Săhărneanu. Un miracol la care au contribuit cu rugăciunea sau cu jertfa materială români de toate vârstele, cel mai mic donator fiind un băiat de 7 ani care a ţinut să doneze din buzunarul său 50 de bani.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!