Analiză
„Grija pentru bătrâni arată gradul de civilizaţie al unui popor“

„Grija pentru bătrâni arată gradul de civilizaţie al unui popor“

Bogdan Cronţ, 12 Ianuarie 2012

De 21 de ani, România se confruntă cu un recul demografic accentuat, fenomen cu multiple implicaţii atât în ceea ce priveşte structura populaţiei, cât şi a securităţii sociale, sistemului de pensii, sistemului de sănătate sau obiceiurilor de consum. "Grija pentru bătrâni şi pentru cei nevoiaşi arată gradul de civilizaţie al unui popor. Din acest punct de vedere, ne îngrijorează, în mod deosebit, starea de abandon social şi dezinteresul faţă de bătrâni, pe care le constatăm, adesea, în societatea de astăzi", a atras atenţia Preafericitul Părinte Patriarh, într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.

"După încetarea Războiului Rece, îmbătrânirea populaţiei va fi cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru că schimbările demografice sunt atât de lente, suntem în pericol să nu le observăm", era avertismentul lansat, în anul 1994, cu prilejul unei reuniuni a şefilor de state şi guverne din Uniunea Europeană. Un deceniu şi jumătate mai târziu, fenomenul îmbătrânirii accentuate a populaţiei în majoritatea statelor europene, dar şi în alte state dezvoltate din lume a devenit o problemă aflată pe agenda guvernelor şi instituţiilor abilitate, în condiţiile în care acest fenomen are implicaţii deosebit de complexe asupra societăţilor, antrenând, pe lângă modificarea structurii populaţiei, o sumă întreagă de schimbări: de la sistemul de pensii, la securitatea socială, sistemul de sănătate sau obiceiurile de consum.

România se confruntă cu un recul demografic

Primele date anunţate de Institutul Naţional de Statistică, în urma recesământului efectuat anul trecut, arată că România are cu două milioane de locuitori mai puţin faţă de recensământul anterior, efectuat în 2002. De 21 de ani, ţara noastră se confruntă cu un recul demografic, fenomen cauzat de o scădere accentuată a natalităţii, în paralel cu o creştere a ratei mortalităţii, cât şi de migraţia masivă a românilor în străinătate. "Avem în faţă un veritabil fenomen de depopulare a ţării. Majoritatea celor care trăiesc acum în alte ţări este foarte probabil să nu mai revină acasă niciodată, iar copiii lor vor fi cetăţeni loiali şi harnici ai altui stat", a atras atenţia directorul Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici" din cadrul Academiei Române, prof. univ. dr. Vasile Gheţău.

În paralel cu fenomenul emigrării în număr foarte mare a românilor, ne confruntăm, la fel ca majoritatea statelor europene, cu o natalitate extrem de redusă. "Profunzimea şi duritatea schimbărilor de după 1989 nu puteau să nu afecteze întreaga viaţă economică şi socială şi să nu-şi pună amprenta pe atitudinea tinerilor asupra căsătoriei şi natalităţii, ca şi asupra migraţiei externe. Dar şi în statele ex-comuniste în care reformele au fost rapid şi eficient implementate - Cehia, Slovacia, Polonia -, iar nivelul de trai a fost doar temporar afectat, nivelul natalităţii s-a înscris pe curbe descendente ferme, în timp ce migraţia externă a crescut. De asemenea, ţările cu economii dezvoltate se confruntă cu aceeaşi problemă, astfel că nu putem lega scăderea natalităţii doar de nivelul de trai, ci de mulţi alţi factori. Rămâne de văzut dacă va mai putea fi vreodată influenţată şi schimbată radical atitudinea individului şi a cuplului faţă de numărul de copii. Simplul fapt ca o familie să ajungă să aibă, în medie, doi copii - ceea ce ar asigura doar înlocuirea generaţiilor în timp - mi se pare, în momentul de faţă, un lucru imposibil", spune prof. univ. dr. Vasile Gheţău. Iar această atenţionare este confirmată de un raport recent al Eurostat (Institutul de Statistică al Comisiei Europene), care arată că peste 20 de ani populaţia României va scădea cu încă 2,2 milioane de locuitori faţă de 1 ianuarie 2011.

Specialiştii în demografie declară că, în ţările dezvoltate, procesul de îmbătrânire s-a intensificat încă din anii 1970, fenomen declanşat, 20 de ani mai târziu, şi în ţara noastă. "Scăderea natalităţii după 1989 a diminuat populaţia tânără şi, în mod automat, a crescut ponderea populaţiei vârstnice în structura populaţiei, mărind gradul de îmbătrânire demografică", a spus prof. univ. dr. Vasile Gheţău. Potrivit statisticilor întocmite de Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române, populaţia cu vârsta de peste 60 de ani era, în 1956, de 1,7 milioane de persoane, ajungând, în 2010, la 4,2 milioane de persoane.

Dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală la domiciliu este o necesitate

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va spori numărul bolnavilor de Alzheimer sau Parkinson în următoarele două decenii, iar incidenţa cancerului va fi mai mare pe viitor, atrag atenţia medicii. "Speranţa de viaţă va mai creşte cu cinci procente în următoarele două decenii, ceea ce va duce şi la o schimbare a patologiei din prezent. Astfel, va creşte incidenţa bolilor degenerative: Alzheimer, Parkinson, osteoporoză şi artroză", spune dr. Adrian Stănescu, specialist în gerontologie şi geriatrie.

Dintre bolile enumerate, demenţele de tipul Alzheimer ridică cele mai multe probleme, deoarece creează complicaţii majore atât pentru bolnav, cât şi pentru familie şi constituie o problemă pentru sistemul de sănătate, întrucât cheltuielile pentru îngrijirile şi tratamentul bolnavilor sunt foarte ridicate, atrag atenţia specialiştii. Incidenţa cancerelor, de asemenea, este din ce în ce mai mare în România. "Pe măsura înaintării în vârstă, replicarea celulară se realizează tot mai defectuos, ceea ce creşte riscul de mutaţii şi va duce la o sporire a incidenţei cancerului la o populaţie îmbătrânită", spune dr. Adrian Stănescu. Cancerul mamar, de exemplu, este de două ori mai frecvent la femeile cu vârsta de 75 de ani, faţă de cele care au 55 de ani, iar cancerele pulmonar, cel de col uterin, de stomac, de prostată şi colorectal sunt alte tipuri de cancer asociate vârstei înaintate. În aceste condiţii, specialiştii atrag atenţia că dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală la domiciliu şi asigurarea îngrijirilor postspitalizare vor deveni o necesitate în următoarele decenii, atât pentru bolnavii cu demenţe, cât şi pentru cei cu boli degenerative reumatismale şi osoase, care scad mobilitatea.

Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor

Anul 2012 a fost declarat de Patriarhia Română "Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor". Decizia, luată la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi aprobată de Sfântul Sinod, vizează susţinerea şi promovarea învăţăturii de credinţă ortodoxă cu privire la Taina Sfântului Maslu şi, în acelaşi timp, aprofundarea pastorală şi practică a Tainei Sfântului Maslu, prin cercetarea şi îngrijirea bolnavilor. În acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru pentru a realiza, la nivelul tuturor eparhiilor ortodoxe româneşti din ţară şi de peste hotare, un proiect religios-duhovnicesc, social-filantropic, medical, cultural-editorialistic şi mediatic, menit să sporească atenţia acordată Tainei Sfântului Maslu în tradiţia Ortodoxă şi, implicit, îngrijirii bolnavilor de către Biserică. Una dintre principalele direcţii de acţiune pentru acest an a Bisericii Ortodoxe Române vizează sporirea lucrării social-filantropice şi medicale a Bisericii şi a slujitorilor ei, prin instituţii proprii şi diferite asociaţii de profil. În acest scop, instituţiile bisericeşti de asistenţă socială şi medicală vor coopera cu instituţiile de stat şi cu organismele neguvernamentale specializate, punându-se un accent deosebit pe misiunea preotului de spital şi conlucrarea acestuia cu medicul pentru îngrijirea bolnavilor, cât şi pe dialogul Bisericii cu lumea medicală, în problema îngrijirii bolnavilor. Catehizarea credincioşilor cu privire la sănătate, ca dar al lui Dumnezeu şi responsabilitate umană, cercetarea şi îngrijirea bolnavilor, ca datorie mântuitoare a fiecărui credincios, prezentarea sfinţilor medici din Tradiţia Bisericii, responsabilitatea preotului cu privire la cercetarea bolnavilor şi muribunzilor şi la administrarea, în timp util, a Tainei Sfântului Maslu, dar şi efectele crizei morale şi social-economice asupra sănătăţii spirituale şi trupeşti a omului sau efectele crizei economice în degradarea calităţii actului medical şi a asistenţei sanitare a populaţiei (migraţia medicilor şi a cadrelor medii sanitare) sunt, de asemenea, teme avute în vedere pentru acest an omagial.

"Biserica a manifestat permanent respect, grijă şi preocupare faţă de bătrânii aflaţi în nevoie"

Într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice, eveniment marcat, în fiecare an, la data de 1 octombrie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sublinia faptul că "grija pentru bătrâni şi pentru cei nevoiaşi arată gradul de civilizaţie al unui popor".

"Dacă, pentru trup, timpul, în curgerea sa, aduce îmbătrânirea, sufletul credincios şi bun poate cunoaşte o îmbogăţire în blândeţe şi înţelepciune. Tinereţea sau bătrâneţea nu sunt doar etape de viaţă, ci şi stări de spirit, care pot arăta forţa spiritului asupra materiei şi a speranţei asupra descurajării. Cultivând şi apărând demnitatea persoanelor vârstnice, Biserica a manifestat permanent respect, grijă şi preocupare faţă de bătrânii aflaţi în nevoie, iar expresia acestei preocupări poate fi cu uşurinţă descoperită în numeroasele aşezăminte şi cămine înfiinţate şi administrate de Biserică pentru persoanele vârstnice, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezintă grave probleme de sănătate, în centrele sociale de tranzit şi adăposturile de noapte, în centrele de consiliere, cantine sociale şi aşezăminte social-medicale. Cu toate acestea, mulţi bătrâni aşteaptă, astăzi, să le întindem o mână de ajutor şi să le oferim preţuirea, dragostea şi ajutorul de care au mare nevoie", a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în mesajul transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.

Peste 600.000 de bătrâni, ajutaţi prin intermediul programelor filantropice ale Bisericii

În lucrarea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române au fost implicate, în anul 2010 (datele pentru anul 2011 urmează să fie prezentate în perioada imediat următoare - n.r.), peste 3.400 de persoane, consilieri sociali, inspectori eparhiali, asistenţi sociali teologi, lucrători sociali şi peste 2.000 de voluntari şi membri ai comitetelor filantropice. Pentru a răspunde dificultăţilor generate de criza economică pe care o traversăm în ultimii ani şi care afectează în special categoriile defavorizate ale populaţiei, în structurile de asistenţă socială ale Bisericii Ortodoxe Române s-au înfiinţat noi instituţii social-filantropice pe tot cuprinsul ţării, numărul total al acestora ajungând, în 2010, la 450 de unităţi (aşezăminte, centre de asistenţă, de tratament, cantine, spitale, şcoli, grădiniţe etc.). Dintre acestea, 58 de aşezăminte sunt destinate persoanelor vârstnice, 116 sunt centre pentru asistenţa familiilor şi persoanelor aflate în dificultate, 102 cantine şi brutării sociale, 39 centre medico-sociale şi policlinici, 27 centre de diagnostic şi tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoane fără adăpost, 7 centre pentru victimele violenţei famliale şi agresiuni, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 10 grădiniţe şi centre educaţionale. Potrivit rezultatelor centralizate de Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române, numărul beneficiarilor proiectelor sociale dezvoltate la nivelul eparhiilor a fost, la nivelul anului 2010, de 1.028.715 persoane şi familii, peste jumătate dintre beneficiari (660.601) fiind persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit, adăposturi de noapte sau bătrâni fără familie.

Aşezămintele înfiinţate de Biserică sunt de o imensă importanţă

Unul dintre cele mai noi aşezăminte dedicate îngrijirii şi ocrotirii persoanelor vârstnice este Centrul multifuncţional "Vovidenia" din Iaşi, inaugurat în luna octombrie a anului trecut, sub egida Fundaţiei "Solidaritate şi Speranţă" a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi. Cu această ocazie, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, sublinia că "centre precum cel de la Vovidenia sunt mai necesare decât aşezămintele sociale în stil clasic". "Consider că astfel de centre de zi sunt de o imensă importanţă, deoarece, dacă ele sunt aşezate la umbra Bisericii, enoriaşii se pot ataşa de beneficiari pentru a-i sprijini", a spus Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în cuvântul adresat cu prilejul sfinţirii aşezământului "Vovidenia".

"În oraşul Iaşi sunt foarte multe persoane vârstnice care au nevoie de sprijin spiritual, medical, material şi de intervenţie, pentru că sunt singure, bolnave şi fără suport din partea familiei. Acesta este motivul pentru care, în anul 2006, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în timpul arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a propus şi binecuvântat ca Biserica să aibă mai multă iniţiativă şi implicare, contribuind cu suprafeţe de teren pentru construirea de centre sociale în Iaşi şi împrejurimi. Unul din aceste proiecte s-a concretizat lângă Biserica "Vovidenia" din Iaşi, iar destinaţia dintru început a fost pentru asistenţa vârstnicilor", ne-a spus pr. Narcis Axinte, consilier în cadrul Sectorului de Asistenţă socială şi medicală "Diaconia" al Arhiepiscopiei Iaşilor şi preşedinte al Fundaţiei "Solidaritate şi Speranţă" a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În Aşezământul "Vovidenia" va funcţiona un centru de zi pentru bătrâni cu activitate zilnică, având minimum 20 de beneficiari, şi un centru de coordonare a serviciilor de asistenţă la domiciliu, incluzând o masă caldă pe zi pentru minimum 50 de beneficiari. "O clădire nou-construită în domeniul filantropiei nu are sens, dacă nu este umplută de ostenitori bine pregătiţi, care-L caută pe Hristos în semenul aflat în suferinţă, şi nu are sens, dacă nu este plină de beneficiari care caută şi primesc alinare şi sprijin", a accentuat pr. Narcis Axinte.

De asemenea, un număr de 40 de vârstnici imobilizaţi ori greu deplasabili, afectaţi de boală, sărăcie şi excluziune socială, neglijaţi, părăsiţi sau fără familie primesc îngrijire la domiciliu (menaj, toaletă, ajutor la cumpărături, programări şi însoţire la consultaţii etc.), precum şi îngrijire medicală la domiciliu (consultaţii, administrare de tratamente, kinetoterapie etc.), prin intermediul Centrului de asistenţă socială şi îngrijire la domiciliu "Sf. Mina" din cadrul "Fundaţiei Solidaritate şi Speranţă".

Tot în toamna anului trecut, în parohia Valea Putnei - Pojorâta, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a sfinţit Centrul filantropic "Sfântul Vasile cel Mare", care adăposteşte şi oferă hrană şi îngrijire medicală câtorva zeci de bătrâni din parohie, aflaţi în situaţii dificile.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!