Cultură
Herta Müller, o voce care „s-a pronunţat împotriva uitării, apărând, astfel, valoarea libertăţii“

Herta Müller, o voce care „s-a pronunţat împotriva uitării, apărând, astfel, valoarea libertăţii“

Oana Rusu, 18 Octombrie 2009

Academia suedeză a atribuit pe 8 octombrie, la Stockholm, scriitoarei germane Herta Müller, născută în Banat, România, Premiul Nobel pentru Literatură 2009. Academia suedeză, care atribuie premiul anual din 1901, a scris în motivarea sa că „Herta Müller descrie peisajul dezrădăcinării cu concentrarea poeziei şi francheţea prozei“. Scriitoarea a debutat în România cu volumul „Ţinuturi joase“, care a fost cenzurat. După ce a emigrat în Republica Federală Germania, Herta Müller a publicat peste 20 de volume care au fost traduse şi tipărite în aproape 20 de limbi.

Aşa cum experienţa regimului comunist din URSS a devenit cunoscută lumii prin scrierile lui Alexander Soljeniţin care a şi primit premiul Nobel pentru literatură, experienţa regimului dictatorial din timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu este dezvăluită lumii întregi prin scrierile Hertei Müller. Numele scriitoarei germane de origine română va rămâne definitiv legat de opresiunea regimului comunist din România.

Scriitoarea în vârstă de 56 de ani a fost propusă pentru premiul Nobel pentru Literatură de către Germania de trei ori, în 1999, în 2008 şi în 2009.

De altfel, reacţiile din Germania, după anunţarea câştigării premiului, au fost pe măsură. „Suntem foarte încântaţi că Herta Müller a găsit un cămin în Germania“, a declarat cancelarul Angela Merkel. „Astăzi, după 20 de ani de la căderea Zidului, este un mesaj minunat să fie onorată o asemenea literatură de înaltă calitate despre experienţă de viaţă“, a spus Merkel într-o conferinţă de presă specială, convocată după anunţul premiului lui Müller.

Liderii politici germani au subliniat valoarea simbolică a acordării Premiului Nobel pentru Literatură pe 2009 scriitoarei născute în România, Herta Müller, în preajma celei de-a 20-a aniversări a căderii Cortinei de Fier, conform Agerpres. Preşedintele Horst Koehler a subliniat rolul Hertei Müller ca voce care „în scrierile sale s-a pronunţat împotriva uitării, apărând, astfel, valoarea libertăţii“. Vicecancelarul şi ministrul de externe în exerciţiu Frank-Walter Steinmeier a amintit că Herta Müller este un membru al minorităţii germane stabilite în România, fapt care reflectă „legăturile strânse care există între Germania şi România“. Totodată, ea este un simbol al „convieţuirii paşnice şi al unităţii popoarelor din Europa“, a adăugat ministrul. La fel ca şi Koehler, şi Steinmeier a salutat munca depusă de Herta Müller ca scriitoare care în textele sale s-a manifestat împotriva opresiunii, terorii şi dictaturii, conform Agerpres.

Comisarul european pentru Educaţie, Formare, Cultură şi Tineret, Maros Sefcovic, i-a trimis o scrisoare de felicitare Hertei Müller, informează Comisia Europeană. Sefcovic i-a scris lui Müller că „este încântat că anul acesta un alt autor european a primit această distincţie internaţională, fapt care confirmă poziţia Europei de mediu propice al creativităţii de înalt nivel şi al talentului literar“.

„La 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier, este plăcut să vezi că o asemenea autoare şi experienţa ei de viaţă sunt distinse cu un premiu atât de onorant“, scrie Sfecovic, referindu-se potrivit Comisiei Europene la „descrierea de către autoare a condiţiilor dure din timpul fostului dictator român Nicolae Ceauşescu şi la lupta ei pentru democraţie şi libertate în Europa Centrală şi de Est“.

Cartea de debut a fost cenzurată în România

Propusă de Germania pentru Premiul Nobel pentru Literatură, Herta Müller este o scriitoare care s-a născut în România, pe 17 august 1953, la Niţchidorf, în Banatul românesc şi a urmat Filologia la Timişoara. În acest oraş, ea a debutat ca prozatoare, transpunând amintirile din copilărie în „Niederungen“ sau „Ţinuturile joase“ („Depresiuni“). Cartea, definitivată în 1978, a apărut abia în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a ciopârţit simţitor manuscrisul. Peste doi ani, manuscrisul a ajuns în Republica Federală Germania unde a fost publicată aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice. În lucrarea sa de debut, Müller descrie viaţa dintr-un mic sat de limbă germană şi corupţia, intoleranţa şi represiunea din această localitate. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea a fost dată afară de la serviciu şi a fost trimisă la o întreprindere, unde a lucrat, ulterior, ca traducătoare.

În 1987, ea a emigrat în Republica Federală Germania, stabilindu-se la Berlin. Temele recurente în poezia şi proza autoarei sunt: despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Lucrările eseistice ilustrează trecutul României, trecutul personal al autoarei, realitatea vieţii dinainte de 1990 şi al realităţii de după 1990. Volumul „Herztier“ (apărut în limba română în 2006 la Editura Polirom cu titlul „Animalul inimii“ în traducerea Norei Iuga) a fost distins cu Premiul International IMPAC Dublin Literary Award, în 1998, pentru cea mai bună carte a unui autor străin. În limba română au mai apărut: „Regele se-nclină şi ucide“ (Editura Polirom, 2005), „Este sau nu este Ion“ (Editura Polirom, 2005; volum de poezie colaj).

Cel mai recent volum al scriitoarei, tradus în română de Nora Iuga, este „În coc locuieşte o damă“ (2006). Müller a publicat peste 20 de volume cu succes la public şi critică, în prezent fiind considerată unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă germană. Literatura Hertei Müller şi angajamentul ei curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate şi democraţie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atât cel comunist, cât şi cel fascist, i-au conferit un loc de vârf în literatura europeană şi o voce politică importantă.

Proza Hertei Müller oglindeşte panorama vieţii oamenilor oprimaţi

Presa internaţională a vorbit despre Herta Müller şi experienţa ei sub regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, „volumele Hertei Müller descriu experienţa sa de viaţă sub dictatorul român Nicolae Ceauşescu: teama, opresiunea şi curajul individual“, arată Associated Press. „Scrierile mele au avut întotdeauna de-a face cu de ce o mână de oameni puternici pot fura o ţară întreagă“, a spus scriitoarea după aflarea veştii privind acordarea Premiului Nobel.

Presa din Suedia arată că Herta Müller este cel de-al zecelea scriitor de limbă germană care primeşte premiul Nobel pentru Literatură. Peste trecutul ei planează însă nu doar umbra comunismului, ci şi cea a fascismului, tatăl ei fiind membru SS în perioada nazistă, lucru pe care ea nu

l-a ascuns. Mulţi o aseamănă cu scriitori precum Kertesz Imre sau Primo Levi, dat fiind că ambii descriu în operele lor demersurile singulare, persecuţia şi modul în care dictatura, opresiunea şi stresul afectează personalitatea.

În Franţa s-a scris despre experienţa românească a autoarei şi puterea limbajului cărţilor sale ca armă. Herta Müller surprinde, derutează şi cucereşte şi prin forma deosebită a scriiturii sale, spune Nicole Bary, directoarea Bibliotecii germane de la Paris şi prima traducătoare a scriitoarei româno-germane în franceză: „Limba sa este foarte bogată în metafore, probabil datorită bilingvismului, care-i permite să introducă în limba germană o muzicalitate venită din română, ca limbă şi context“.

Presa rusă a relatat, de asemenea, succesul Hertei Müller, „care cu concentrare poetică şi cu sinceritatea specifică prozei oglindeşte panorama vieţii oamenilor oprimaţi“. Potrivit presei ruse, România şi dictatura ceauşistă constituie tema-cheie a creaţiei Hertei Müller. Motivul central al creaţiei Hertei Müller îl constituie memoria, mai exact expulzarea din memorie, amnezia.

„În memoria prietenilor mei români care au fost ucişi în timpul regimului Ceauşescu“

Editura Polirom descrie volumul „Regele se-nclină şi ucide“ ca fiind o „selecţie de nouă texte care se constituie într-un fragmentarium autobiografic. Este vorba de câteva texte literare de o mare forţă sugestivă. Ele se refera toate (chiar şi cel intitulat «La noi în Germania»), direct şi indirect, la perioada trăită de Herta Müller în România anilor â70 şi â80, adâncind fondul biografic personal în care experienţa determinantă o reprezintă cea a totalitarismului“.

O altă carte tradusă la Polirom este „Animalul inimii“, un roman premiat în 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award. „Am scris această carte în memoria prietenilor mei români care au fost ucişi în timpul regimului Ceauşescu. Am simţit că este datoria mea sa fac asta“, spunea Herta Müller.

„În cărţile Hertei Müller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire pâna la frică, tortură şi moarte. La Herta Müller răul se arată ca o premoniţie în fiecare detaliu al lumii înconjuratoare: sunt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le ştie vedea şi de aceea textul însuşi pulsează de senzori care semnalizează alarma. Cea mai complexă şi mai completă carte a Hertei Müller este în acest sens «Animalul inimii», o carte care te învaţă să rezişti, să te salvezi, să trăieşti“, arată traducătoarea acestei cărţi Nora Iuga, conform Editurii Polirom.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!