Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Hramul Bisericii „Sfinţii Apostoli” din Târgu Jiu

Hramul Bisericii „Sfinţii Apostoli” din Târgu Jiu

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 01 Iulie 2017

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din municipiul Târgu Jiu şi-a serbat joi, 29 iunie, hramul. Praznicul a fost marcat prin săvârşirea Sfintei Liturghii, la care au luat parte peste 300 de credincioşi.

La finele slujbei, preoţii slujitori, în frunte cu pr. paroh Ciprian Sârbu, au săvârşit un Parastas întru pomenirea ctitorilor sfântului locaş.

Sfântul locaş a fost sfinţit la data de 7 noiembrie 1937, „din dorinţa târgujienilor de a închina biserică eroilor jertfiţi pe întinsul ţării spre a ne da o Românie întregită”. O contribuţie importantă în acest demers au avut-o mai multe credincioase cu inimă mare, membre în Liga Naţională a Femeilor Gorjene, care au reuşit să adune fondurile necesare pentru demararea construcţiei.

Întregul demers a fost coordonat de Aretina Tătărăscu, soţia cunoscutului om politic Gheorghe Tătărăscu.

Lucrările au fost finalizate în anul 1936, forma sfântului locaş fiind una inedită, după modelul Mausoleului de la Mărăşeşti. A fost o adevărată desfăşurare de forţe, arhitecţi, ingineri, pictori cu renume, cu toţii punând umărul la zidirea maiestuoasei basilici.

Valoarea acestui monument de arhitectură este sporită prin catapeteasma, amvonul, cafasul şi mobilierul sculptat în stejar afumat de către specialistul Ioan Keleş din Bucureşti şi Fabrica „Tadici-Alexandra” din Târgu Jiu, precum şi prin pictura în frescă, executată în stil neobizantin cu peniţă de aur de pictorul Iosif Keber. Poziţionarea sfântului locaş pe Axa Brâncuşi are un rol extrem de important, chiar dacă de multe ori a fost contestată.