Hramul Mănăstirii Bistriţa vâlceană

Mănăstirea Bistriţa vâlceană şi-a serbat ocrotitorul duhovnicesc în cea de-a 26-a Duminică de după Rusalii. Praznicul Sfântului Grigorie Decapolitul a adunat sute de credincioşi la rugăciune la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de arhierei.

În ziua de prăznuire a Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, Mănăstirea Bistrița şi-a sărbătorit ocrotitorul, primind totodată pe toți pelerinii care s-au închinat la racla în care sunt așezate moaștele sfântului. Sărbătoarea a început de sâmbătă seara, când a fost săvârşită rânduiala Privegherii. A doua zi, duminică, 20 noiembrie, la Altarul bisericii mănăstirii a fost oficiată Sfânta Liturghie de un sobor format din 11 arhierei, înconjuraţi de preoţi şi diaconi. Au liturghisit: Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltprea­sfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt­prea­sfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Prea­sfin­țitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, și Prea­sfin­țitul Părinte Emilian Loviș­teanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

„Bogatul pogoară înţelesul vieţii în lumea biologică”

La finalul slujbei euharistice, PS Părinte Emilian Lovişteanul a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Prima Duminică din Postul Naşterii Domnului. De asemenea, IPS Părinte Mitropolit Irineu a rostit un cuvânt de învăţătură la Duminica a 26-a după Rusalii (despre „Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina”; Lc. 12, 16-21). „Bogatul din Evanghelia de astăzi nu mai cugetă la cele cereşti, socotind că lumea şi chiar viaţa lui sunt îmbunătăţite şi alimentate de cele pământeşti. El nu se gândeşte în nici un chip că ogorul care i-a adus bogăţia şi locurile pe care el le-a semănat, şi care acum sunt mănoase, este darea cea bună a lui Dumnezeu, Care revarsă rouă cerească şi ploaie la vreme potrivită peste el. Se laudă astfel cu tot ceea ce nu este al său. Mai mult, în mintea sa, sufletul devine un element pământesc, cu toate că este conştient că sufletul dă sens trupului. Observăm aşadar că bogatul nu se adresează trupului, ci sufletului, gândind că acesta ar putea să mănânce împreună cu trupul, coborându-l astfel la nivelul materiei. Prin cuvintele «în noaptea aceasta vor cere de la tine sufletul tău», Mântuitorul vrea să arate că sufletele celor păcătoşi sunt luate de vrăjmaşii diavoli, care totdeauna caută să ne facă rău. Aşadar, bogatul, considerând că sufletul său este ca materia, inversează aceste valori ale existenţei în mintea sa, ajungând neînţelept, adică «nebun». El gândeşte numai la lucrurile care trebuie trupului, însă le pune pe seama sufletului, făcând din acesta un lucru pământesc, trecător şi pieritor. De aceea este socotit a fi «nebun», pentru că în loc să ridice viaţa deasupra celor materiale, o pogoară în lumea biologică, în lumea materială”, a spus IPS Părinte Irineu.

„Sufletul şi trupul Sfântului Grigorie sunt dovada unirii cu Dumnezeu întru slavă”

Luând ca pildă viaţa aleasă a Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, IPS Părinte Irineu a evidenţiat în continuare valoarea veşnică a sufletului omenesc. În acest context, Mitropolitul Olteniei a explicat semnificaţia şi importanţa teologică a sfintelor moaşte pentru viaţa creştinului ortodox. „Sfântul Grigorie, pe care îl sărbătorim astăzi, şi-a făcut întreaga viaţă locaş lui Dumnezeu, şi-a aşezat pe Duhul Sfânt în interiorul său, s-a pregătit permanent pentru ziua trecerii din lumea aceasta şi de aceea este laolaltă cu sfinţii şi cu drepţii în ceruri. Deci, sufletul şi trupul Sfântului Grigorie, pe care îl avem astăzi spre închinare în această sfântă mănăstire, sunt dovada unirii cu Dumnezeu întru slavă. Este adevărat că, la Învierea cea de obşte, trupurile noastre vor fi transfigurate. Cu toate acestea, sfântul, prin sfintele sale moaşte, dovedeşte că Învierea este o certitudine, că trupurile nu erau destinate morţii şi stricăciunii, ci numai din cauza păcatului ele au ajuns la degradare. Dacă Dumnezeu face ca trupurile sfinţilor să fie nestricăcioase, ni se arată foarte clar că El locuieşte cu adevărat în aceşti sfinţi, care sunt plini de Duhul Sfânt şi de toată sfinţenia. Constatăm aceasta atunci când sărutăm sfintele moaşte, când ne închinăm sfinţilor şi ei sunt prezenţi în viaţa noastră. După cum vedem, nu este vorba de nişte simple oseminte omeneşti, ci este clar o lucrare a lui Dumnezeu, care face ca omul să fie preamărit atât pe pământ, cât şi în ceruri. Mai este de constatat un lucru foarte important, şi anume că, laolaltă cu trupurile noastre, şi trupurile sfinţilor, deşi sunt nestricăcioase, şi ele vor aştepta Ziua Învierii, când vor străluci şi mai puternic decât le vedem noi astăzi. Aşadar, Sfântul Grigorie este prezent aici, în sfântă mănăstirea aceasta, este prezent în rugăciunile noastre şi răspunde la toate cererile pe care le facem către Dumnezeu”, a conchis IPS Irineu.

Sfântul Grigorie Decapolitul a fost cinstit, de asemenea, în chip deosebit în două locaşuri de închinare craiovene. Este vorba despre Biserica „Sfântul Grigorie Decapolitul” Podari şi de biserica Parohiei Târgul din afară.