Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Iertarea păcatelor, restaurarea omului în Hristos

Iertarea păcatelor, restaurarea omului în Hristos

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 13 Martie 2017

În Duminica a 2-a din Postul Sfintelor Paşti, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale, în care a evidenţiat faptul că iertarea păcatelor este începutul vindecării omului de boli sufleteşti şi trupeşti.

Patriarhul României a subliniat că din Evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii, de la Sfântul Evanghelist Marcu (capitolul al 2-lea, versetele de la 1 la 12), se desprind patru mari învăţături. „În primul rând vedem că, deşi nu totdeauna, uneori, boala trupului poate fi urmare a păcatelor săvârşite de om. În al doilea rând, vedem că iertarea păcatelor este începutul vindecării omului de boli sufleteşti şi trupeşti. În al treilea rând, vedem că Iisus preţuieşte mult credinţa şi iubirea smerită a celor care ajută oamenii bolnavi. În al patrulea rând, Evanghelia ne arată că păcătosul credincios şi smerit devine, prin iertarea de păcate, fiu duhovnicesc al iubirii dumnezeieşti”, a precizat Preafericirea Sa. 

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că Mântuitorul Iisus Hristos nu este un simplu Doctor vindecător, ci este și un Duhovnic desăvârșit, cunoscător și vindecător al sufletului. De asemenea, Preafericirea Sa a explicat că nu întotdeauna boala este o urmare a păcatului, ci uneori boala este îngăduită de Dumnezeu tocmai pentru ca păcatul să fie prevenit. „Uneori, boala aduce multă smerenie şi multă compasiune. Cel care trece prin suferinţe îi înţelege mai bine pe oamenii care suferă. Boala mai este şi un mijloc de a învăţa pe om că sănătatea este un dar de la Dumnezeu, nu este un drept. Dacă oamenii nu s-ar mai îmbolnăvi, ei s-ar crede nemuritori, nu ar mai suferi, nu s-ar mai gândi că sănătatea lor este dar de la Dumnezeu şi ar crede că totul li se cuvine. Sunt cazuri în care boala este o tainică lucrare a lui Dumnezeu, o chemare spre apropierea de El, o chemare tăcută dar presantă la înduhovnicire. Prin intermediul bolii, suferinţei, mulţi oameni s-au pocăit, s-au apropiat de Dumnezeu. Dacă boala este incurabilă, trebuie transformată suferinţa bolii în speranţa mântuirii (...). În cazul de faţă, este evident că boala trupească a slăbănogului din Capernaum era urmare sau consecinţă a păcatelor, păcate pe care Iisus nu le divulgă. El păstrează secretul naturii păcatelor săvârşite de omul paralizat pe când el era sănătos”, a spus Părintele Patriarh Daniel. În continuare, Patriarhul României a explicat de ce Mântuitorul nu vorbeşte despre felul păcatelor săvârşite de cel paralizat: „pentru că El nu a vrut să-l umilească pe cel care era deja umilit de boală. N-a dorit să strice imaginea demnităţii spirituale a păcătosului care a venit la El. Hristos îl ridică în mod direct şi discret pe acel păcătos care a venit la El pentru vindecare. El îl vindecă, dar nu îl judecă, El constată credinţa omului suferind, pocăinţa lui şi dorinţa lui de vindecare şi-l ridică fără să-l ofenseze. Iertarea păcatelor este începutul vindecării bolii trupeşti a acestui om paralizat”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat că Mântuitorul Hristos preţuieşte mult credinţa şi iubirea smerită a celor care ajută oamenii bolnavi. Totodată, Preafericirea Sa a explicat că atunci când Domnul numește pe cineva fiu sau fiică, înseamnă că a descoperit în sufletul persoanei respective o credință mare, iar cel care este foarte credincios devine fiu sau fiică duhovnicească a lui Dumnezeu. „Păcătosul care vine cu credinţă la Iisus şi cere vindecare devine fiu duhovnicesc al iubirii dumnezeieşti, pentru că prin iubirea lui Iisus se transmite oamenilor iubirea părin­tească a Tatălui Ceresc. Prin iertarea păcatelor se dăruieşte oamenilor harul înfierii. Aceasta înseamnă că atunci când noi ne spovedim cu smerenie, cu sinceritate şi mărturisim păcatele noastre, primim deodată cu iertarea păcatelor şi harul înfierii”, a evidenţiat Preafericirea Sa.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre Sfântul Ierarh Grigorie Palama, dascălul rugăciunii neîncetate și teologul Luminii necreate. „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului a avut loc cu puţin timp înainte de pătimirile şi răstignirea Sa, pentru a-i întări pe ucenici în credinţa lor. De aceea, Biserica a rânduit ca în a doua săptămână din Postul Mare, cu o săptămână înainte de Duminica Sfintei Cruci, să fie prăznuit teologul slavei dumnezeieşti celei neapuse şi necreate a Sfintei Treimi. Aceasta, pentru ca să înţelegem mai bine că dreapta credinţă pe care am prăznuit-o solemn în Duminica Ortodoxiei ne deschide cerurile. În Duminica a 2-a din Post, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, învăţăm că dreapta credinţă ne deschide cerurile, dar nu doar ca să vedem slava din Împărăţia cerurilor, ci pentru ca să şi primim lumina neapusă, ca să simţim că Împărăţia lui Dumnezeu este dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. De aceea, Sfântul Grigorie Palama nu este un teolog al unei teologii speculative, filosofice. El este un teolog al experienţei Duhului Sfânt în sfinţi încă din lumea aceasta”, a explicat Patriarhul Bisericii noastre.