Theologica
Ierurgiile

Ierurgiile

Ierurgiile sunt rugăciuni de binecuvântare şi sfinţire a omului în diferite momente şi împrejurări ale vieţii, precum şi de binecuvântare şi sfinţire a firii înconjurătoare şi a diferitelor obiecte sau lucruri de folos omului. Scopul ierurgiilor este să curăţească şi să binecuvânteze pe om şi firea înconjurătoare sau vietăţile şi lucrurile de care omul are nevoie pentru trai sau pentru mântuirea sufletului şi preamărirea lui Dumnezeu.

Biserica Ortodoxă binecuvântează toate lucrurile firii: florile şi iarba câmpului, ţarinile, livezile şi lanurile, roadele pământului şi fructele pomilor, ramurile arborilor, mâncărurile şi tot ceea ce vine în atingere cu omul, după folosul şi trebuinţele fiecăruia. Ea binecuvântează de asemenea şi munca credinciosului, ocupaţiile şi îndeletnicirile cu care acesta îşi întreţine viaţa, începutul şi sfârşitul oricărei munci, precum şi momentele, întâmplările şi împrejurările cele mai de seamă din viaţa noastră, atât cele de bucurie, cât şi cele de întristare.

Toate rugăciunile şi slujbele săvârşite cu un astfel de scop şi în asemenea împrejurări poartă în general numirea de ierurgii. Prin ele puterea sfinţitoare şi înrâurirea curţitoare a Bisericii se revarsă atât asupra fiinţei omeneşti, cât şi asupra întregii firi.

Ierurgiile sunt tot atât de vechi ca şi Biserica. Ba, pe unele din ele le moştenim încă din Legea Veche, ca de pildă, curăţirea femeii lăuze la 40 de zile după naştere, pe altele le-a săvârşit Mântuitorul Însuşi (tămăduirea bolnavilor, izgonirea duhurilor necurate; binecuvântarea pruncilor, a pâinii, a vinului şi a paştilor ş.a.). Despre cele mai multe dintre ele ne vorbesc Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti din primele veacuri creştine, ca: Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful şi Tertulian în secolul III; Sfântul Vasile cel Mare, în sec. IV ş.a.

Rugăciunile pentru binecuvântarea şi sfinţirea apei (agheasma), a untdelemnului şi a fructelor, rugăciuni pentru ploaie ş.a. găsim  chiar în cele mai vechi rânduieli şi asezăminte bisericeşti, ca Asezămintele Sfinţilor Apostoli din veacurile 3-4, precum şi în cele mai vechi cărti de slujbă ca Evhologhiul (Molitfelnicul) Episcopului Serapion de Thmuis din Egipt, din veacul al 4-lea. Pe toate le găsim în aceeaşi carte de slujbă Molitfelnic.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!