Ilie, sfântul care aduce ploaia

ştefan Mărculeţ, 20 Iulie 2007

▲ Astăzi pomenim pe unul dintre marii prooroci ai Vechiului Testament ▲ Sfântul Ilie a readus poporul lui Israel la credinţa în Dumnezeu şi a înlăturat cultul zeului sirian Baal ▲ După ce a făcut multe minuni, la încheierea activităţii sale profetice, Ilie a fost luat cu trupul la cer, într-un car de foc ▲ Este considerat sfântul care mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pământ ▲

Istoria poporului evreu este presărată de episoade în care personalităţi de seamă au contribuit la reabilitarea religios-morală a evreilor. Înconjuraţi de popoare păgâne politeiste, cu o viaţă morală decăzută, evreii au avut multe momente în care s-au îndepărtat de Dumnezeu şi au îmbrăţişat cultul zeilor păgâni. A fost nevoie mereu de oameni care să readucă poporul ales la credinţa adevărată. Acesta este cu precădere contextul în care au apărut proorocii sau profeţii. Pe lângă viaţa lor curată, sfântă, proorocii au vorbit cu Dumnezeu şi au transmis oamenilor voia sa divină. Unul dintre cei mai mari profeţi ai evreilor este Sf. Ilie Tesviteanul.

Copilul cu haine de foc

Din cartea III Regi, capitolul 17, aflăm că profetul Ilie era originar din Tesba Galaadului, o cetate aflată în vecinătate cu Arabia. Din tradiţie ştim că era din seminţia lui Aaron, din care se alegeau preoţii poporului evreu. Se spune că la naşterea lui Ilie, cu 850 de ani înainte de venirea lui Iisus Hristos pe pământ, tatăl său, pe nume Sovac, a văzut cum nişte bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe au luat pruncul şi îl înveleau cu haine de foc, dându-i să mănânce foc. Înspăimântat de vedenie, Sovac a mers la preoţii de la templul din Ierusalim şi le-a povestit ce a văzut. Răspunsul acestora a arătat că pruncul Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Ploaia...

Proorocul Ilie s-a remarcat ca profet în timpul regelui israelian Ahab, care, la îndemnurile soţiei sale, Izabela, originară din Fenicia, a introdus în regatul israelian cultul zeului Baal, un zeu foarte popular în cetatea Sidon. Ilie a vestit atunci evreilor supărarea lui Dumnezeu pentru gestul acestora de a se lepăda de El. A mers la rege şi a vestit că Dumnezeu va pedepsi poporul prin trei ani de secetă, perioadă de foamete pentru evrei. Ascuns de frica regelui Ahab la pârâul Cherit, unde un corb îi aducea hrană, apoi la văduva din Sarepta Sidonului, unde untdelemnul şi făina din casa văduvei, prin grija lui Dumnezeu, nu se terminau, Ilie a vestit apoi ploaia care a salvat poporul de la pieire. Momentul în care Ilie a eliminat cultul zeului Baal a fost jertfa de pe Muntele Carmel, unde a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au putut face.

...şi carul de foc

Din cartea a IV Regi, capitolul al doilea, aflăm că proorocul Ilie, după ce a lăsat ca urmaş pe Elisei, a fost luat de un car de foc şi înălţat la cer, fără a trece prin moarte. Mulţi dintre comentatorii acestui text ne arată că Ilie a fost luat cu trupul la cer ca răsplată pentru viaţa sa sfântă şi pentru credinţa sa dreaptă. Unii ne arată că scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer este acela de a reveni la sfârşitul lumii, ca un al doilea Înaintemergător al Mântuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos, când va judeca lumea. De altfel, Ilie s-a arătat şi la schimbarea la faţă a lui Hristos de pe Muntele Tabor.

Ilie, în iad sau în rai?

Citind cartea Facerii, vedem că după căderea în păcat, porţile raiului au fost închise pentru oameni. Mântuitorul Hristos, prin Învierea Sa, a redeschis aceste porţi, primul cetăţean al raiului fiind tâlharul de pe cruce. Ne întrebăm, aşadar, unde a fost înălţat Ilie? De ce nu a trecut prin moarte? Putea un om atât de sfânt să ajungă în iad? Sfântul Ioan Gură de Aur, în renumitele sale predici la Evanghelia după Matei, ne arată că Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haină îngerească. De aici am deduce că Ilie a fost înălţat în lumea îngerilor. Sfântul Maxim Mărturisitorul, în „Ambigua“ interpretează mistic această înălţare la cer a lui Ilie. El spune că Dumnezeu „a arătat din vechime măririle minunilor şi semnelor şi s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viaţă decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiţii Ilie şi Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii şi îndrumării ei“. Aşadar, Ilie, ca şi Enoh, un alt drept al Vechiului Testament ridicat cu trupul la cer, a trecut - prin voia lui Dumnezeu - la o stare de existenţă superioară, angelică, despre care nu putem cunoaşte prea multe prin raţiune. Sfântul Ioan Gură de Aur ne mai spune că Ilie nu a fost trecut prin moarte pentru că el este cel care va prevesti a doua venire a lui Hristos, aşa cum Ioan Botezătorul a vestit prima venire. De aici şi legătura între cei doi mari profeţi. Faptul că Ilie, prin viaţa sa plină de virtuţi, ne spune Maxim Mărturisitorul, a trecut mai presus de lumea simţurilor, a determinat ca Dumnezeu să-l ridice mai presus de materie. Nu ştim unde s-a înălţat Ilie şi în ce loc a stat până la venirea lui Hristos. Cu siguranţă starea sa a fost una superioară, spirituală, îngerească.

Minunile Sfântului Ilie

Ca orice om ales de Dumnezeu pentru o misiune atât de dificilă cum este cea de a-i readuce pe evrei la Dumnezeu, Sf. Ilie a săvârşit multe minuni. Prima dintre ele s-a petrecut chiar în casa văduvei din Sarepta Sidonului, unde proorocul stătuse mai mult timp în perioada de secetă. Aici, pe lângă faptul că hrana lor nu se termina niciodată, proorocul l-a înviat pe fiul văduvei. O altă mare minune făcută de Ilie a fost cea prin care, după rugăciuni adresate lui Dumnezeu, a adus foc din cer peste jertfa de pe Muntele Carmel. Pe lângă acesta, profetul Ilie a ars de viu pe regele Ohozia, tot prin rugăciune şi prin coborârea focului din cer, ca pedeapsă pentru că acesta păcătuise grav. Înainte de a fi înălţat la cer, proorocul Ilie, însoţit de ucenicul său, Elisei, a lovit cu mantia apa Iordanului, care s-a strâns pentru ca cei doi să treacă pe uscat.

Mijlocitor înaintea lui Dumnezeu

Între sfinţii cinstiţi în Biserica Ortodoxă, Sfântul Ilie ocupă un loc special. Fiind cunoscut de creştini ca cel care, prin rugăciune şi prin puterea încredinţată de Dumnezeu, a provocat seceta cumplită din Israel şi apoi a adus ploile care au salvat poporul de la pieire, Sfântul Ilie este cinstit ca cel care, prin mijlocirea înaintea lui Dumnezeu, poate aduce ploi. În cartea de cult numită „Liturghier“, la capitolul Adunare de cereri, găsim o slujbă care se oficiază în caz de secetă. Această slujbă oficiată „la vreme de neplouare şi foamete“ conţine o cerere în care este amintită mijlocirea Sfânului Ilie pentru poporul evreu şi rugăciunile acestuia pentru ploaie: „Pentru ca rugăciunile noastre să fie bineprimite şi precum pe Ilie, oarecând, aşa să ne audă şi pe noi şi să ne miluiască, cu ploaie şi cu bună întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm“.

Faţa lui Dumnezeu

Într-un pasaj din cartea III Regi, cap. 19, ne arată că Ilie locuia retras într-o peşteră, de frica regelui Ahab şi a reginei Izabela. Când i s-a arătat Dumnezeu, acesta şi-a acoperit faţa cu mantia, pentru că nu putea privi Slava lui Dumnezeu. Unii interpreţi, precum Sfântul Maxim Mărturisitorul, ne spun că Ilie a văzut faţa lui Dumnezeu pe Muntele Taborului, când Iisus s-a schimbat la faţă. Atunci s-au arătat Moise şi Ilie, cei doi care nu au putut privi faţa lui Dumnezeu în viaţa lor pământească. Unul dintre motivele pentru care s-au arătat cei doi mari profeţi ai Vechiului Testament este tocmai acesta, de a li se îndeplini dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu prin faţa schimbată în lumină a lui Hristos.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!