Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Impozitarea IMM-urilor cu 1% are efect economic zero

Impozitarea IMM-urilor cu 1% are efect economic zero

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 11 Ianuarie 2017

Impactul Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codului fiscal asupra firmelor mici și mijlocii, adoptată recent de Guvern, este zero, întrucât facilităţile fiscale sunt anulate de cheltuielile cu creşterea salariului minim brut pe economie, de la 1.250 lei la 1.450 lei, începând cu 1 februarie, susțin analiștii.

Un studiu realizat de economiștii de la Coface România, companie specializată în managementul riscului de credit, și preluat de Agerpres, arată că „impactul net asupra IMM-urilor este zero şi, în esenţă, vorbim despre o redistribuire”. Aceștia subliniază că efectele OUG/6 ianuarie 2017 trebuie analizate în contextul creşterii salariului minim brut pe economie cu aproximativ 16%, de la 1.250 lei la 1.450 lei, ce urmează să intre în vigoare de la 1 februarie 2017. Acest aspect este „foarte important, deoarece microîntreprinderile sunt predispuse să angajeze un personal semnificativ la nivelul salariului minim pe economie”, explică aceiași analiști. Totodată, pe fondul nivelului relativ scăzut al veniturilor, creşterea cu 16% a unei categorii de cheltuieli importante pentru acestea poate avea un impact semnificativ asupra profitabilităţii.

Nivelul de concentrare al mediului de afaceri românesc a crescut din 2008 până în prezent. Cele mai mari 1.000 de companii din România înregistrau la finalul anului 2008 o cifră de afaceri consolidată de 323 miliarde de lei, respectiv 35% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul mediului de afaceri de toate companiile, ajungând la 567 miliarde lei la finalul anului 2015, respectiv 49% din total. Analiza Coface România arată că microîntreprinderile (companii care înregistrează venituri sub 500.000 euro) înregistrează o situaţie financiară mult mai proastă comparativ cu cea a ­firmelor mai mari.

Din cele aproximativ 651.000 de companii care au depus declaraţiile financiare pentru anul 2015, doar 493.674 sunt active (înregistrează venituri). Dintre acestea, 90% reprezintă microîntreprinderi care urmează să beneficieze de noile reglementări fiscale, acestea din urmă consolidând împreună aproximativ 1,2 milioane de salariaţi şi 10% din veniturile tuturor companiilor din România.

Pentru anul 2017, conform noilor reglementări fiscale, IMM-urile vor avea opţiunea să plătească între impozitul pe profit şi impozitul pe venit (cota de 1% pentru microîntreprinderile care înregistrează cel puţin un salariat, sau 3% pentru cele care nu au nici un salariat). Astfel, conform calculelor realizate în urma studiului de impact, microîntreprinderile din această categorie vor înregistra o diminuare a taxelor plătite cu aproximativ 893 milioane lei, în timp ce firmele cu venituri până la 100.000 euro vor înregistra o diminuare a taxelor plătite cu aproximativ 62 milioane lei. „În total, vorbim de aproximativ 955 milioane lei taxe mai mici plătite de microîntreprinderi pe par­cursul anului 2017 comparativ cu anul anterior”, spun specia­liştii Coface. Aproximativ 62% din economisirea fiscală este concentrată, potrivit studiului, în sectoare precum servicii prestate întreprinderilor, construcţii, comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, agricultură şi transporturi.