Independenţa Kosovo se transformă în scandal internaţional

▲ UE este surprinsă de amploarea protestelor faţă de independenţa Kosovo ▲ La Belgrad, democraţii protestează legal, radicalii atacă ambasada SUA ▲ Rusia declanşează un adevărat război diplomatic pentru a anula actul de rupere a Serbiei ▲

Manevrele SUA şi ale Bruxelles-ului de a încuraja ruperea provinciei Kosovo de Serbia nasc acum reacţii dure. Declaraţia de independenţă a Priştinei este întâmpinată cu un val de proteste internaţionale şi de o reizbucnire a separatismului.

Furia Rusiei

Aşa cum era de aşteptat, Rusia nu acceptă să fie pusă în faţa unui fapt împlinit. Festivităţile independenţei erau în toi la Priştina, când Moscova a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU.

În declaraţiile susţinute la New York, ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, a declarat că Moscova nu recunoaşte proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo. El a invocat, în sprijinul poziţiei Kremlinului, legislaţia internaţională şi în special Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, emisă la 10 iunie 1999, care garantează integritatea teritorială a Serbiei şi respinge ideea proclamării unilaterale a independenţei provinciei Kosovo. De asemenea, el a cerut ca şi celelalte state să procedeze la fel. Ciurkin a mai precizat că Rusia susţine interesele Belgradului şi a avertizat, de asemenea, autorităţile de la Priştina să nu ia măsuri în eventualitatea unor proteste ale minorităţii sârbe din Kosovo.

Pe lângă poziţia dură a Kremlinului, multe alte state şi-au exprimat opoziţia faţă de separarea Kosovo. Ministerul român de Externe a menţionat că Bucureştiul nu recunoaşte acest nou stat, poziţii asemănătoare având mai multe ţări, printre care Spania şi Indonezia.

Violenţe sârbeşti în Belgrad şi Kosovo

Între timp, elementele radicale ale naţionaliştilor sârbi au manifestat violent ieri şi alaltăieri. Manifestanţii, dintre care numeroşi suporteri de echipe de fotbal, au lansat pietre şi torţe contra ambasadei SUA, fără să o atingă, ca urmare a unui important dispozitiv de securitate compus din poliţişti, protejaţi de scuturi. În cursul unei ciocniri cu poliţia, care a făcut uz de grenade lacrimogene şi bastoane de cauciuc, un poliţist a fost uşor rănit, în timp ce o fereastră a ambasadei a fost spartă. Mai devreme, manifestanţii s-au deplasat în faţa ambasadei Sloveniei, contra căreia ei au lansat, de asemenea, pietre şi torţe, spărgând poarta de intrare şi numeroase geamuri. Slovenia, fostă republică iugoslavă, asigură preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE), care a decis să trimită în Kosovo o misiune pentru a încadra independenţa.

Incidente mai grave au avut loc chiar în Kosovo. Grenade de mână au fost aruncate, duminică, asupra unor clădiri UE şi ONU din Mitrovica (partea din nordul Kosovo dominată de sârbi), după ce Parlamentul de la Pristina a proclamat în mod unilateral independenţa provinciei. Din fericire, exploziile nu au cauzat însă pagube materiale semnificative.

Serbia ameninţă SUA şi UE

Poziţia oficială a autorităţilor belgrădene este la fel de dură. „Statele Unite au determinat Uniunea Europeană să încalce principiile care stau la baza forului continental, UE a plecat capul în faţa americanilor şi va fi răspunzătoare pentru ce se va întâmpla în Europa şi în lume“, a spus premierul sârb, Vojislav Kostunica, duminică, la câteva minute după proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo. „Preşedintele american, George W. Bush, este răspunzător împreună cu aliaţii săi europeni şi ei vor fi pentru totdeauna pe lista neagră a Serbiei“, a spus şeful executivului sârb, duminică, într-o conferinţă de presă preluată de televiziunea publică RTS. El a adăugat că nu trebuie să existe impresia că politica impusă cu forţa a triumfat odată cu independenţa Kosovo, deoarece „nimeni niciodată nu a reuşit să oprească poporul sârb să-şi dobândească libertatea“.

La rândul său, liderul opoziţiei sârbe, ultranaţionalistul Tomislav Nikolic, a fost şi mai ameninţător: „Trebuie să numărăm zilele până când vom redobândi Kosovo“, a spus într-o el declaraţie. Acesta a precizat că aşteaptă joi ca autorităţile să organizeze un miting enorm de protest şi a avertizat că, atâta timp cât există, Partidul Radical şi oamenii care îl votează vor continua să lupte pentru teritoriul ţării.

UE se teme de furtuna stârnită

Confruntat cu un val neaşteptat de proteste internaţionale, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi de securitate comună, Javier Solana, a făcut din nou apel la responsabilitatea tuturor părţilor implicate în chestiunea Kosovo, subliniind că UE este gata să trimită misiunea civilă menită să ajute autorităţile locale. „Kosovo este un caz sui generis şi nu poate fi folosit drept precedent pentru alte situaţii“, a declarat şi comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, care a susţinut însă şi faptul că status quo-ul invocat de Serbia, care îşi arogă suveranitatea asupra unui teritoriu aflat sub protectorat al Naţiunilor Unite „nu este valabil“.

În vreme ce UE apelează mai degrabă la prudenţă, preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a avertizat, duminică, asupra efectului de domino pe care independenţa Kosovo îl poate avea asupra altor state din Europa. „Unele entităţi din alte state s-ar putea gândi oricând că nu se simt în regulă în cadrul unui stat mare, din care fac parte, în prezent“, a declarat preşedintele ceh.

Satisfacţie pentru separatiştii basci şi armeni

Guvernul autonom din regiunea spaniolă Ţara Bascilor a apreciat că proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, act faţă de care guvernul de la Madrid se opune, este „o lecţie de urmat“. Declaraţia de independenţă de la Pristina „este o lecţie de urmat în materie de soluţionare pacifică şi democratică a conflictelor de identitate şi de apartenenţă“, a susţinut purtătorul de cuvânt al guvernului din Ţara Bascilor, Miren Azkarate, într-o conferinţă de presă ţinută la San Sebastian. Acest act demonstrează că respectul „faţă de voinţa cetăţenilor este cheia rezolvării problemelor închistate“, a mai spus oficialul basc.

De asemenea, autorităţile enclavei armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan au declarat că împărtăşesc dorinţa Kosovo de a fi subiecţi de drept internaţional ca state independente. Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan la 2 septembrie 1991, dar acest act nu a fost recunoscut de către comunitatea internaţională. Cu ajutorul militar al Armeniei, a dus un dur război de secesiune timp de aproape 3 ani, soldat cu aproximativ 25.000 de morţi şi un milion de refugiaţi azeri.