Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (CMLXIII): Conciliul II Vatican (1962-1965) (XV)

Istoria creştinismului (CMLXIII): Conciliul II Vatican (1962-1965) (XV)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 10 Mai 2008

La 14 septembrie 1965 s-a deschis sesiunea a patra a Conciliului II Vatican. Abordându-se problema familiei, discuţia s-a axat în special pe scopurile căsătoriei. Referitor la dreptul soţilor de a hotărî numărul copiilor, conciliul a stabilit că ambele scopuri ale căsătoriei, procrearea şi iubirea conjugală, sunt la fel de importante. În continuare s-a menţinut interdicţia absolută a divorţului şi avortului. În textul despre comunitatea oamenilor, s-a evidenţiat interdependenţa dintre oameni, bazată pe originea lor unică, acelaşi chip al lui Dumnezeu, aceeaşi menire şi aceeaşi răscumpărare în Hristos. Conciliul a cerut înlăturarea oricărei discriminări sociale, culturale, religioase, naţionale şi rasiale dintre indivizi şi popoare. Toate instituţiile erau chemate să combată sclavia socială şi politică, iar oamenii să renunţe la etica individualistă şi să se considere răspunzători unii pentru alţii, participând împreună la rezolvarea problemelor publice. În acelaşi context se înscria şi textul despre viaţa economico-socială, în care se afirma că „dreptatea şi egalitatea socială cer eliminarea gravelor discrepanţe economice legate de discriminarea socială”. Bunurile pământeşti au fost create de Dumnezeu pentru asigurarea existenţei tuturor. De aceea, săracii au dreptul să-şi procure cele necesare din bogăţia altora. Atitudinea Bisericii Romano-Catolice faţă de politică se reflectă în capitolul „Despre comunitatea politică“, în care se declară că Biserica nu este legată de un sistem politic, economic şi social, ci doreşte exclusiv să slujească tuturor oamenilor, indiferent sub ce formă de conducere s-ar afla, cu condiţia ca aceasta să recunoască drepturile fundamentale ale persoanei şi familiei, binele comun şi libertatea religioasă. Un accent deosebit s-a pus pe promovarea păcii în lume, cerându-se înlăturarea egoismului naţionalist şi educarea opiniei publice pentru condamnarea războiului. De asemenea, conciliul a cerut identificarea şi înlăturarea cauzelor discordiei dintre popoare (nedreptatea şi egoismul) şi angajarea activă a Bisericii în organizaţiile internaţionale pentru pace.