Istoria creştinismului: Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Anglicană în secolul al XVIII-lea (I)

Cezar ţăbârnă, 01 Martie 2010

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost un valoros exeget al cărţilor Sfintei Scripturi şi un neîntrecut tâlcuitor al operelor Sfinţilor Părinţi (greci şi latini). El este cel dintâi care trezeşte interesul teologilor de atunci asupra învăţăturii revelate a Bisericii primelor veacuri. În anul 1712, Teofilact Lopatinski, rectorul Academiei teologice din Moscova, numit de ţarul Petru I şeful Comisiei pentru revizuirea Sfintei Scripturi, fost coleg cu Nicolae Milescu la marea şcoală a Patriarhiei din Constantinopol, a propus ca alături de domnitorul Dimitrie Cantemir, cunoscător de greacă, latină şi slavă, să facă parte „toţi cercetătorii străini, buni cunoscători ai limbilor vechi şi ispitiţi în cele ale Bibliei“. Activitatea sa de literat este marcată şi de contribuţia sa la simplificarea alfabetului vechi slav şi formarea limbii literare ruse, la alcătuirea „Regulamentului duhovnicesc“ pentru noul statut al Bisericii Ortodoxe Ruse şi pentru Academiile teologice. Dimitrie Cantemir a fost profesor la Academia teologică din Moscova, ctitor al Mănăstirii greceşti „Sfântul Nicolae“ din Moscova, unde a fost şi înmormântat. El este alcătuitorul celor mai de seamă prelegeri de teologie şi iniţiatorul dialogului culturii între Rusia şi ţările Europei Apusene. Al treilea fiu al său, Antioh Cantemir (1709-1744), s-a născut la Constantinopol, unde şi-a început educaţia. El a fost primul student român al Academiei teologice din Moscova şi printre cei mai înzestraţi. Dovadă este şi faptul că, odată cu înfiinţarea Academiei de ştiinţe din Petersburg, Antioh Cantemir şi Mihail Lomonosov au fost recomandaţi pentru noua şcoală superioară. La terminarea studiilor, Antioh a fost numit profesor. În lucrarea „Armonia Psaltirii“, Antioh Cantemir dovedeşte că era un bun exeget al „vieţii biblice“ a Vechiului Testament. Însă marea lui pasiune era îndreptată spre cultura greacă şi latină; de aceea a tradus, a explicat şi a recomandat pentru gândirea rusă ideile clasice ale Apusului, încât el este socotit unul dintre „întemeietorii filosofiei clasice şi ştiinţifice ruse“. Ceea ce îl caracterizează pe Antioh Cantemir este şi grija pentru opera tatălui său, forţa sa spirituală şi gândul sfânt de a arăta culturii apusene forţa creatoare a spiritualităţii răsăritene în tipare latine. Şi a reuşit şi datorită Bisericii Angliei, după cum vom vedea din episodul de mâine al istoriei creştinismului.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!