Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (XXV)

Istoria creştinismului (MCCCII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (XXV)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 29 August 2009

În această perioadă au activat în România trei basarabeni de seamă: mitropolitul Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei (1818-1902), ieromonahul Anania Melega, autor de lucrări originale şi traduceri din limba rusă, şi compozitorul şi dirijorul corului Catedralei mitropolitane din Iaşi, Gavriil Musicescu (1847-1903). Dintre cărturarii care au activat în Basarabia s-au remarcat preoţii Ioan Neaga şi Grigorie Galin, traducători din limba rusă, Nicolae Laşcov, preot şi profesor de religie în Chişinău, care a tradus în ruseşte lucrarea episcopului Melchisedec: „Papismul şi starea actuală a Bisericii Ortodoxe din România“ (tipărită la Kiev, în 1884). În această perioadă au activat câţiva basarabeni care şi-au desfăşurat activitatea în alte părţi ale Rusiei. Un loc aparte în istoriografia bisericească rusă îl ocupă Arsenie Stadniţchi (1862-1936), fiu de preot din Comarova-Hotin, magistru în teologie al Academiei din Kiev, profesor la Seminarul din Chişinău şi rector al celui din Novgorod, profesor şi rector al Academiei teologice din Moscova, episcop, arhiepiscop al Pskovului, apoi mitropolit al Novgorodului, iar în 1917, unul dintre cei trei candidaţi la scaunul patriarhal. A scris multe lucrări privitoare la istoria Bisericii din Basarabia. La îndemnul său, un alt basarabean, A. I. Iaţimirski, absolvent al Universităţii din Moscova, a studiat vechile manuscrise slave din Tările Române. A. I. Iaţimirski a reuşit să se înscrie printre cei mai de seamă slavişti de la începutul secolul al XX-lea, lucrările sale contribuind la dezvoltarea şi îmbogăţirea ştiinţei filologice, istoriei literare, folcloristicii şi altor discipline adiacente. Acest cercetător observa, prin 1904-1905, că „în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea stilul moldovenesc domină şi în manuscrisele ruseşti“, influenţa fiind atât de puternică încât cărţile ce s-au scris în Rusia apuseană sunt nişte copii de pe cele moldoveneşti.