Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXIV): Înfiinţarea învăţământului teologic în Bucovina

Istoria creştinismului (MCCCLXIV): Înfiinţarea învăţământului teologic în Bucovina

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 09 Noiembrie 2009

După ocuparea părţii de nord a Moldovei, Bucovina, de către habsburgi, şcoala teologică de la Putna, întemeiată de mitropolitul Iacob Putneanul şi arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, şi-a continuat activitatea aproape un deceniu. În anul 1786 s-a înfiinţat o „şcoală cliricească“ la Mănăstirea „Sfântul Ilie“ de lângă Suceava, condusă de arhimandritul Daniil Vlahovici. După ce în 1789 acesta a fost numit episcop, şcoala a fost mutată la Cernăuţi, unde se stabilise şi sediul Episcopiei încă din 1781. Cursurile durau trei ani, şi se acordau zece burse în fiecare clasă. Din nefericire, n-au dat rezultatele aşteptate, din cauza insuficientei pregătiri a celor doi profesori şi, ca urmare, a fost închisă în 1817. Abia la 4 octombrie 1827 episcopul Isaia Baloşescu (1823-1834) a reuşit să deschidă la Cernăuţi cursurile unui institut teologic, cu patru ani de studii, în care se primeau numai absolvenţi de liceu. Cursurile se predau în limbile română, germană şi latină. Peste câteva luni s-a deschis şi un internat (numit „seminar clerical“) pentru 50 de bursieri, ambele fiind întreţinute din Fondul religionar. Profesorii erau recrutaţi dintre teologii care studiaseră la institutele romano-catolice din Viena şi Lvov (Lemberg). Institutul fondat de episcopul Isaia a funcţionat până în 1875, pregătind numeroşi preoţi pentru parohiile din Bucovina. Tot în anul 1875 s-a inaugurat noua Universitate din Cernăuţi, care avea în cadrul ei şi o facultate de teologie. Cursurile noii facultăţi se făceau în limbile germană şi română. La Facultatea de teologie din Cernăuţi au desfăşurat o activitate didactică deosebită profesori teologi de mare prestigiu, cu studii de spe-cializare la facultăţile de teologie romano-catolice sau protestante din Viena, Bonn, München sau ortodoxe din Grecia şi Rusia. Prin aceşti profesori, Facultatea din Cernăuţi a devenit una dintre cele mai bune facultăţi de teologie ortodoxă din lume. Aici au studiat şi numeroşi tineri din vechea Românie, Transilvania şi Banat, precum şi mulţi sârbi, bulgari, ucraineni şi de alte naţionalităţi.