Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCLXXXVII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (VII)

Istoria creştinismului (MCCCLXXXVII): Şcoli organizate şi patronate de Biserică în Transilvania (VII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 08 Decembrie 2009

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afară de cele peste 300 de şcoli unite, alte vreo 300 de şcoli ortodoxe româneşti funcţionau în Episcopiile Timişoarei, Aradului şi în „Vicariatul“ Oradiei, după cum aflăm dintr-un anuar cu date statistice al Mitropoliei sârbe de Karlovitz, sub jurisdicţia căreia se aflau acestea. Începând cu anul 1876, Consistoriul din Sibiu a cerut mereu să se înfiinţeze „grădini şcolare“, pe lângă fiecare şcoală, în vederea instruirii practice a elevilor (pomicultură, legumicultură etc.). Spre exemplu, în anul şcolar 1889-1890 existau în întreaga Mitropolie ortodoxă a Ardealului 943 „grădini şcolare“. Tot pe atunci, în aceeaşi perioadă, existau 540 de şcoli poporale în Arhiepiscopia unită a Blajului, la care se adăugau cele din eparhiile Oradiei, Gherlei şi Lugojului. La începutul secolului al XX-lea, Biserica Ortodoxă avea 1.536 de şcoli, iar cea Unită 1.146. În ultimele cinci decenii de stăpânire străină, şcolile confesionale româneşti de ambele rituri au fost puse adeseori în situaţia de a fi desfiinţate sau înstrăinate de către Guvernul din Budapesta. Astfel, în 1879 ministrul Cultelor şi Instrucţiunii a elaborat un proiect de lege pentru introducerea obligatorie a limbii maghiare în şcolile pedagogice şi poporale româneşti cu obligaţia ca toţi învăţătorii acestora să înveţe limba maghiară în decurs de patru ani, dacă nu o cunoşteau. În aceste condiţii, mitropolitul Miron Romanul, în fruntea unei delegaţii, s-a prezentat la împăratul Francisc Iosif I, înmânându-i un memoriu-protest în acest sens (semnat de cei trei ierarhi şi nouă reprezentanţi ai Congresului Naţional Bisericesc), prin care cerea înlăturarea proiectului menţionat. În altă audienţă, s-au prezentat şi reprezentanţii Bisericii Unite - mitropolitul Ioan Vancea de la Blaj şi episcopul Victor Mihail de la Lugoj.