Istoria creştinismului (MCCCXCV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (II)

Cezar ţăbârnă, 17 Decembrie 2009

După ce la 7 ianuarie 1839 la Buzău a apărut ziarul „Vestitorul bisericesc“, gazetă religioasă şi morală, şi în septembrie 1850, la Bucureşti, „Eho ecleziastic“, gazetă religioasă morală, al treilea periodic bisericesc tipărit în Ţara Românească a fost „Predicatorul“, un săptămânal care a apărut la Bucureşti, între 1 ianuarie - 25 decembrie 1857 şi 1 martie 1858 - 19 februarie 1859. Redactorii „Predicatorului“ au fost protosinghelul Dionisie Măldărescu, iconomul Mitropoliei, şi Ilie Benescu, profesor la Seminarul din Bucureşti, amândoi foşti bursieri ai mitropolitului Neofit la Atena. În acest periodic au apărut articole de istorie bisericească şi de morală, şi câte o predică în fiecare număr. Între 28 ianuarie 1862 şi 19 iulie 1864, a apărut, tot la Bucureşti, „Biserica“, redactată de preotul Grigorie Musceleanu. În paginile acestei gazete au apărut mai multe articole cu caracter istoric, legate mai ales de trecutul mănăstirilor, chiar cu reproducerea unor documente inedite, fiind tocmai în preajma secularizării. Între 1871-1872, gazeta a reapărut, sub titlul „Biserica română“. În cursul discuţiilor provocate de ultimele legiuiri bisericeşti ale lui Alexandru Ioan Cuza, a apărut la Bucureşti, în 1866-1867, „Ecclesia“. Era o gazetă redactată de Scarlat Rosetti şi de arhimandritul moldovean Climent Nicolau, un om pregătit, fost profesor la Socola. Sunt interesante câteva documente referitoare la începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. În perioada 1870-1872, arhimandritul Teoctist Scriban a editat, la Bucureşti, „Vocea Bisericii“, „ziar literar şi ştiinţific-religios“, în care au apărut mai ales cuvântări, multe traduse de el însuşi din Sfântul Grigorie Teologul, precum şi articole de cuprins variat.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!