Istoria creştinismului (MCCLIV): Filantropia în Transilvania (III)

Cezar ţăbârnă, 29 Iunie 2009

Spre deosebire de Principatele Române, unde Biserica a desfăşurat o bogată activitate filantropică, în Transilvania situaţia a fost cu totul alta, datorită faptului că se afla sub ocupaţie străină. Sursa principală cu privire la activitatea filantropică a Bisericii din Transilvania o constituie ziarul bisericesc al mitropolitului Andrei Şaguna, „Telegraful Român“. Spre deosebire de Moldova şi Ţara Românească, opera filantropică desfăşurată de Biserica din Transilvania a avut alte forme de manifestare: organizarea de colecte, de expoziţii, de fundaţii şi de reuniuni a diferiţilor meseriaşi, în scopul ajutorului reciproc. De exemplu, Comitetul Reuniunii meseriaşilor români din Sibiu a iniţiat o colectă pentru sprijinirea soldaţilor răniţi. Într-un număr al „Telegrafului Român“ din anul 1942, aflăm că s-a donat soldaţilor răniţi suma de 18.678 de lei. În acelaşi număr al ziarul se aminteşte şi faptul că la acelaşi fond „au mai dăruit 920 de lei femeile meseriaşilor din Sibiu“ în lunile decembrie 1941 şi ianuarie 1942. Cel puţin două numere ale aceluiaşi ziar s-au referit la colectele organizate în Banat, cu scopul de a-i ajuta pe cei afectaţi de inundaţii. Prima colectă a fost iniţiată de episcopul Ioan I. Pap al Aradului. Acesta a adresat tuturor „oficiilor protopresbiterale şi parohiale din eparhia Aradului“ o circulară prin care îndemna stăruitor pe creştini să-i ajute pe cei care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor: „Să sărim celor nefericiţi într-ajutor. Aşa ne porunceşte legea Mântuitorului Hristos şi aşa ne şopteşte sufletul nostru. Căci acei ce sufără sunt fraţi de-ai noştri, români… Să grăbim deci şi noi a ne împlini datoria noastră creştinească faţă de cei lipsiţi. Suntem săraci, dar bogat este milostivul, căci dania lui se va răsplăti după dreptate din partea Celui de sus“.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!