Istoria creştinismului (MCCLXVI): Filantropia în Ţara Românească (XVII)

Cezar ţăbârnă, 15 Mai 2009

Între formele cele mai cunoscute şi mai larg răspândite de filantropie, practicate de Biserica Ortodoxă, un loc central îl ocupă bolniţele. Din secolul al XVIII-lea datează bolniţa mănăstirii de la Câmpulung Muscel, care a fost ridicată pe la 1718 de „năstavnicul Teofan“. Cea mai de seamă bolniţă din secolul al XVIII-lea a fost cea a Epis-copiei Râmnicului. Aceasta a fost ridicată de episcopul Climent în anul 1744, ajutat fiind de cuviosul ieromonah chir Teodor şi de monahul Pahomie, construind şi un paraclis. În pisania de deasupra uşii de la intrare este scris: „Aceasta sfântă şi dumnezeiasca Besearică ce să cheamă Bolniţă, întru carea să cinsteşte şi să prăznuieşte Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Mariei iaste zidită din temelia şi prin osteneala şi cu toată cheltuiala a Prea Sfinţiei Sale Kir Climent episcop, precum şi Besearica cea mare, iarăşi de Sfinţia Sa s-a înălţat şi cu zugravele s-au împodobit în zilele Marii Sale Io Constantin Necolae Voevod. Ispravnic fiind Spiridon monah, chelar. Oc. 20 leat 7254 (1745)“. Bolniţa se păstrează şi astăzi în acelaşi stil, în timp ce casele din jur au suferit doar mici modificări. Începând cu secolul al XIX-lea, bolniţele se reduc din ce în ce mai mult, structura lor fiind tot mai apropiată de cea a spitalului laic. Între bolniţele ridicate în acest secol amintim pe cea de la Mănăstirea Ţigăneşti, ctitorie a banului Radu Golescu şi a arhimandritului Dositei de la Căldăruşani. Bolniţa amintită este ridicată de logofătul bisericesc Nicolae Batcoveanu, care-i dăruieşte o moşie în Vlaşca. O altă bolniţă se leagă de numele Sfântului Calinic de la Cernica. Numărul din ce în ce mai mare de oameni bolnavi, care căutau tămăduire la Cernica, a făcut ca, în timp, Sfântul Calinic să ridice aici o bolniţă, în Ostrovul „Sfântul Gheorghe“, în anul 1824. Legat de această bolniţă, trebuie menţionată faptul că de aici provin două manuscrise cu conţinut farmaco-terapeutic, care, în prezent, se află la Biblioteca Academiei Române.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!