Istoria creştinismului (MCCLXXXII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (V)

Cezar ţăbârnă, 05 August 2009

Ca urmare a hotărârii Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, la 21 august 1813 a fost creată Arhiepiscopia Chişinăului şi Hotinului, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse, cuprinzând teritoriile dintre Prut şi Nistru, precum şi, dincolo de Nistru, zona oraşelor Tiraspol, Dubăsari, Ovidiopol şi Odessa. Fosta episcopie a Hotinului îşi înceta astfel existenţa, fiind cuprinsă în noua eparhie, cu sediul la Chişinău. În felul acesta s-a întrerupt, pentru un secol, tradiţia multiseculară a jurisdicţiei româneşti asupra teritoriului din stânga Prutului. Dacă retragerea ruşilor în 1812 dincolo de Prut a permis lui Veniamin Costachi să-şi reia scaunul de la Iaşi, în schimb, în Basarabia ocupată, titular al noii arhiepiscopii a devenit Gavriil Bănulescu-Bodoni, care se retrăsese aici odată cu armatele ruseşti. Deşi a realizat la Chişinău unele lucruri notabile, precum înfiinţarea unui seminar (13 ianuarie 1813) şi a unei tipografii româneşti (mai 1814), tipărirea unei Biblii româneaşti la Petersburg (1819), Bodoni, călăuzit de gândul că înlăturarea dominaţiei otomane era posibilă numai printr-o alianţă cu ruşii, a ajuns să facă jocul acestora. După moartea lui, în 1821, administraţia şi Biserica Rusă nu au mai acceptat în Basarabia decât episcopi ruşi, doisprezece la număr, până în anul 1918. Se apreciază că, în 1812, pe lângă bisericile parohiale existau peste 30 de mănăstiri şi schituri, dintre care unele întemeiate de domnii ţării, de mari boieri sau de anumiţi călugări şi credincioşi. Spre exemplu, tradiţia populară atribuie Sfântului Voievod Ştefan cel Mare paraclise şi biserici în cetăţile Chilia, Cetatea Albă şi Hotin. Mai târziu, Vasile Lupu a zidit o biserică cu hramul „Sfântul Dumitru“ în Orhei, alta cu hramul „Sfântul Nicolae“ în Chilia Nouă, iar fratele său, Marele Paharnic Gheorghe, a refăcut din temelie Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Ismail, metoc al Sfântului Mormânt. În anul 1677, stolnicul Mihail Hâncu a ctitorit mănăstirea care-i ca purta numele - Hâncu, în părţile Lăpuşnei.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!