Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCDII): Începuturile presei bisericeşti româneşti (IX)

Istoria creştinismului (MCDII): Începuturile presei bisericeşti româneşti (IX)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 28 Decembrie 2009

Biserica greco-catolică a avut mai multe periodice bisericeşti până în 1918, dar cu o existenţă mai scurtă decât a celor ortodoxe. Între anii 1865-1867 şi 1871-1872, preotul Grigorie Silaşi, vice-rectorul Seminarului „Sf. Barbara“ din Viena, mai târziu profesor de limba română la Universitatea din Cluj, a editat la Viena „Sionul românesc“, „foaie bisericească, literară şi şcolară“. În paginile acestui ziar a apărut lucrarea canonico-istorică a lui Petru Maior, „Protopapadichia“, azi pierdută. Deşi redactorul ziarului era greco-catolic, în paginile ziarului nu s-au dus polemici confesionale, ci, dimpotrivă, colaborau şi preoţi ortodocşi. Câţiva ani mai târziu, preotul Iustin Popfiu a editat la Pesta, apoi la Oradea, „Amvonul“, „foaie bisericească pentru elaborate din sfera elocinţei sacre“. A apărut sporadic, în 1868, 1871 şi 1881, publicând mai ales predici. Între 1883-1887, a apărut la Blaj „Foaia bisericească“, „organ pentru cultura religioasă a clerului şi a poporului“, redactată de dr. Alexandru Grama, căreia i-a luat locul „Foaia bisericească şi şcolară“, „organ al provinciei mitropolitane greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş“, cu două apariţii pe lună. De la 3 ianuarie 1891, locul acesteia a fost luat de „Unirea“, foaie bisericească-politică (săptămânală), care a apărut până în 1944. În paginile ziarului au apărut articole cu caracter politic, bisericesc, cultural, economic etc. Din 1911 până în 1944 a apărut la Blaj, sub conducerea unui comitet, revista „Cultura creştină“, în care se publicau diverse studii teologice. Câteva periodice bisericeşti au apărut şi în dieceza greco-catolică a Gherlei, mai mult pentru predici: „Predicatorul săteanului român sau curs complet de predici“ (Gherla, 1875-1890), „Preotul român“, „jurnal bisericesc, şcolar şi literar“ (Gherla, 1880-1890), „Păstorul sufletesc“ (Şimleu şi Cehul Silvaniei, 1906-1914).