Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCDXIV): Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Rusă între 1821-1918 (III)

Istoria creştinismului (MCDXIV): Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Rusă între 1821-1918 (III)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 14 Ianuarie 2010

În perioada 1821-1918 legăturile bisericeşti româno-ruse s-au consolidat prin bursierii români care au studiat în academiile şi seminariile teologice ruseşti. Datorită acestor tineri care şi-au făcut studiile teologice în Rusia, a crescut şi numărul lucrărilor teologice ruseşti traduse în româneşte. Între traducerile din prima jumătate a secolului predomină lucrările moralizatoare şi catehismele, făcute de câţiva călugări cunoscători ai limbii ruse. S-a tipărit, în mai multe ediţii, cartea pastoral-omiletică „Datoriile preoţilor“, a ierarhilor Gheorghe Koninschi şi Partenie Sopcovschi (Buda 1817, Iaşi 1838, Bucureşti 1852 ş.a.). Ieromonahul Chiriac de la mănăstirile Neamţ-Secu a tradus „Oglinda omului dinlăuntru“ (Neamţ, 1833), o carte „Praştia“ a lui Ioanichie Galeatovschi şi una despre lipoveni a Sfântului Dimitrie al Rostovului (Neamţ, 1837). Ieromonahul Anania Melega a tradus o carte cu „Sfaturi sufleteşti“, un „Proschinitar al Muntelui Athos“, întocmit de un fost profesor al Academiei din Petersburg, călugărit la Athos, „Meditaţie asupra omului căzut“ şi alte câteva broşuri. În a doua jumătate a secolului, foştii bursieri de la Academia teologică din Kiev încep să traducă manuale pentru seminariile teologice de la noi. Astfel, Filaret Scriban a tradus şi îngrijit „Istoria sfântă“, „Morala“, „Ermineutica“, „Istoria bisericească“; Melchisedec Ştefănescu, pe atunci profesor la seminariile de la Socola şi Huşi, a tradus şi îngrijit „Liturgica“ lui Ioan Scvorţev, „Dogmatica“ după Antonie al Kievului, „Introducerea în Teologie“ şi „Pastorala“; Teoctist Scriban a tradus „Omiletica“ lui Iacob Amfiteatrov; Ioan Ghermănescu, o „Istorie bisericească“ (2 vol.); Ghenadie Enăceanu, „Patristica“ lui Filaret al Cernigovului, iar Nicolae Filip, „Liturgica“ lui Petru Lebedev.