Istoria creştinismului (MCDXVIII): Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Ortodoxă Bulgară între 1821-1918 (I)

Cezar ţăbârnă, 19 Ianuarie 2010

Pentru poporul bulgar, secolul al XIX-lea a reprezentat epoca renaşterii şi a independenţei după cinci secole de dominaţie otomană. În această luptă pentru dezvoltarea culturală şi emanciparea politică, bulgarii au beneficiat de un sprijin frăţesc din partea românilor. Legăturile dintre cele două Biserici Ortodoxe, Română şi Bulgară, au fost strânse şi la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, în 1806 a apărut la Râmnic prima carte în limba bulgară, „Nedelnicul“ sau „Chiriacodromionul“ episcopului Sofronie de Vreata, care a trăit vreo zece ani în Bucureşti. În mănăstirile româneşti, în special la Neamţ, au vieţuit mulţi călugări bulgari. Mai târziu a trăit în Ţara Românească arhimandritul bulgar Policarp, ca egumen la mănăstirile închinate Muntelui Sinai (Mărgineni, „Sfânta Ecaterina“ din Bucureşti, „Adormirea“ din Râmnicu Sărat), apoi ca arhiereu titular de Patara, la Galaţi şi la Buzău. Viitorul mitropolit de Ohrida, apoi de Plovdiv, Natanail, originar din Macedonia (fost coleg la Academia din Kiev cu Melchisedec Şefănescu), a fost mai mulţi ani egumen la Dobrovăţ. Călugărul Neofit de la Rila, care avea studii la Bucureşti, a deschis prima şcoală primară din Bulgaria, la Gabrovo în 1835, şi a condus primul gimnaziu bulgăresc în acelaşi oraş. Primul abecedar bulgar, alcătuit de doctorul Petăr Beron, a fost editat la Braşov, în anul 1824, cu ajutorul negustorilor bulgari din acest oraş. În anul următor, Vasile Nenovici a tipărit o „Istorie biblică“, iar în 1826 o nouă ediţie a Bucvarului, tot la Braşov. În anul 1842, tipograful Zaharia Carcalechi din Buda a tipărit acolo un nou abecedar în limba bulgară, ajuns la 15 ediţii. Paralel cu aceste manuale didactice, s-au tipărit câteva cărţi de slujbă pentru bulgari la Bucureşti. Astfel, în 1825 a apărut un „Ceaslov“ slavon, reeditat în 1828. Tot aici, în 1828, a văzut lumina tiparului „Tetraevanghelul“ în limba bulgară.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!