Istoria creştinismului (MCDXXV): Conferinţa panortodoxă de la Constantinopol (1923) (III)

Cezar ţăbârnă, 27 Ianuarie 2010

Între 10 mai şi 8 iunie 1923, în timpul patriarhului ecumenic Meletie IV Metaxakis (1921-1923) s-a ţinut la Constantinopol prima conferinţă panortodoxă. Problema principală pe care a discutat-o şi a rezolvat-o această Conferinţă a fost reforma sau îndreptarea calendarului vechi sau iulian, rămas în urmă cu 13 zile faţă de calendarul civil. La această conferinţă au participat aproape toate Bisericile Ortodoxe, cu excepţia Bisericii Ortodoxe Ruse. În şedinţa a III-a din 18 mai 1923 s-a hotărât să se suprime cele 13 zile de întârziere ale calendarului vechi sau iulian, ziua de 1 octombrie socotindu-se 14 octombrie. Cu toate că s-a stabilit ca îndreptarea calendarului „să fie aplicată de fiecare Biserică Ortodoxă în parte, la momentul oportun, adică atunci când împrejurările vor fi favorabile îndreptărilor admise“, hotărârile conferinţei panortodoxe de la Constantinopol n-au putut fi aplicate de toate Bisericile Ortodoxe surori. Patriarhia de Constantinopol, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Română, Arhiepiscopia autocefală a Bisericii Ciprului, Arhiepiscopia Greciei şi Bisericile Ortodoxe din Albania, Polonia, Cehoslovacia şi Finlanda, precum şi Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos au adoptat calendarul îndreptat. Biserica Ortodoxă Română l-a introdus încă de la 1 octombrie 1924, dată care a devenit 14 octombrie. Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia rusă, Patriarhia sârbă şi 19 mănăstiri din Sfântul Munte Athos au rămas până azi la calendarul neîndreptat sau la „vechiul stil“. Biserica Ortodoxă Bulgară a hotărât la 22 decembrie 1967 să introducă noul calendar începând cu ziua de 22 decembrie 1968. De asemenea, Biserica Ortodoxă din Macedonia a hotărât să introducă noul calendar, care a intrat în vigoare la 20 decembrie 1968.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!