Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXX): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (VII)

Istoria creştinismului (MCLXX): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (VII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 17 Ianuarie 2009

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor ţării se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-a adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Însă, guvernul Republicii Moldova a refuzat recunoaştea Mitropoliei Basarabiei. La 24 decembrie 1992, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a declarat, în Parlamentul Republicii Moldova: „Patriarhia Română a contribuit la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova“. Victor Stepaniuc, liderul comuniştilor din Parlamentul Moldovei, a declarat că problema Mitropoliei Basarabiei este artificială şi că este creată de formaţiunile politice care, la începutul anilor â90, doreau unirea Moldovei cu România. În acest context, mulţi preoţi au fost bătuţi, călcaţi în picioare, ameninţaţi cu arma sau alungaţi din biserici. Publicaţiile „Ţara“ şi „Alfa şi Omega“ au difuzat zeci, sute de articole despre astfel de acte violente şi abuzive. Mai mult, la 21 noiembrie 1994, Serviciul de Stat pentru Culte de pe lângă guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii o notă în care Mitropolia Basarabiei era acuzată că îşi desfăşoară activitatea ilegal; că preoţii ei nu respectă normele canonice; că face prozelitism; că propagă ideile Bisericii Ortodoxe Române; că activitatea ei este mai mult politică decât religioasă şi este susţinută din interior (de unii deputaţi, de reprezentanţi ai opoziţiei şi ai autorităţilor locale, de unii primari etc.), dar şi din exterior (de Guvernul român care, prin Hotărârea nr. 612 din 12 noiembrie 1993, a finanţat activitatea Mitropoliei Basarabiei cu 399,4 milioane de lei); că activitatea Mitropoliei Basarabiei este instigatoare şi provoacă tensiuni de ordin religios şi socio-politic cu urmări imprevizibile, deoarece nu există în Moldova o unitate administrativ-teritorială cu numele Basarabia, şi crearea unui grup religios cu numele Mitropolia Basarabiei este un act antistatal, nelegitim şi de negare a statului suveran şi independent Republica Moldova; că Mitropolia Basarabiei a fost creată pentru a înlocui vechea episcopie a Basarabiei, întemeiată în 1925, însă dacă acest act este valid din punct de vedere juridic sunt recunoscute efectele acestuia al unui stat străin pe teritoriul Republicii Moldova; şi că existenţa Mitropoliei Basarabiei destabilizează Biserica Ortodoxă a Moldovei şi societatea moldovenească.