Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXXI): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (VIII)

Istoria creştinismului (MCLXXI): Români ortodocşi din afara graniţelor ţării (VIII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 19 Ianuarie 2009

Cea mai mare comunitate de români ortodocşi aflată în afara graniţelor României se află în Republica Moldova. Pe baza Legii Cultelor, o parte a clerului şi a credincioşilor din Republica Moldova s-au adunat la 14 septembrie 1992 la Chişinău, unde s-a constituit Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei. Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese nu doar în Moldova, ci şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Serviciul de Stat pentru Culte de pe lângă Guvernul Republicii Moldova a răspuns după plângerea la CEDO a Mitropoliei Basarabiei şi, la 29 iunie 1998, a declarat că în Republica Moldova nu există o unitate administrativă „Basarabia“. Declaraţia pare absurdă având în vedere declaraţiile făcute de Ministerul Justiţiei (la 22 iunie 1998), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (la 25 iunie 1998), Ministerul Finanţelor (la 6 iulie 1998) şi Ministerul Educaţiei (la 7 iulie 1998) prin care făceau cunoscut faptul că statutul Mitropoliei Basarabiei nu contravine legilor Republicii Moldova şi că nu au obiecţii privind recunoaşterea ei. La 15 martie 1999, Mitropolia Basarabiei a adresat Guvernului o nouă cerere de recunoaştere. La 20 iulie 1999, prim-ministrul a motivat refuzul Guvernului astfel: Mitropolia Basarabiei nu este un cult în sensul legii, ci un grup schismatic al Mitropoliei Moldovei, şi că Guvernul Republicii Moldova nu va aproba cererea Mitropoliei Basarabiei până când negocierile în curs dintre Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române nu vor găsi o soluţie la „conflictul“ provocat prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei. La 10 ianuarie 2000, deputatul Vlad Cubreacov a primit o scrisoare de la adjunctul procurorului general al Republicii Moldova, în care îşi exprima părerea că refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei încalcă Legea Cultelor şi art. 6, 11 şi 13 din Convenţia Drepturilor Omului.