Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MXCVIII): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (I)

Istoria creştinismului (MXCVIII): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (I)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 15 Octombrie 2008

Mitropolitul Nicolae Bălan s-a născut la 27 aprilie 1882 într-o familie de preot din părţile Bistriţei. A urmat gimnaziul la Năsăud şi Facultatea de Teologie la Cernăuţi, unde şi-a luat şi doctoratul. După ce a urmat studii de specializare la Breslau, timp de 15 ani, în perioada 1905-1920, a fost profesor de Dogmatică, Apologetică şi Morală la Institutul Teologic din Sibiu. În anul 1907 a pus bazele „Revistei teologice“ din Sibiu, prima publicaţie bisericească transilvăneană de înalt nivel teologic. Până în anul 1916 a redactat revista, când şi-a încetat apariţia din cauza Primului Război Mondial. În paginile ei a publicat peste o mie de studii teologice şi de îndrumare a preoţilor, cuvântări, recenzii etc. Din anul 1911 a coordonat o colecţie de lucrări, cu titlul „Biblioteca bunului păstor“. Nicolae Bălan a fost unul dintre marii luptători pentru înfăptuirea unităţii noastre etnice şi bisericeşti. În acest sens, în toamna anului 1918, Consiliul Naţional Român din Transilvania l-a trimis la Iaşi pentru a lua legătura cu oamenii politici ai României. De aici, a trimis o scrisoare lui Vasile Goldiş, cu îndemnul de a convoca o mare adunare naţională a tuturor românilor, care să proclame unirea Transilvaniei cu România. La 14/27 februarie 1920 a fost ales mitropolit al Ardealului. După tunderea în monahism la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, în Duminica Rusaliilor (17/30 mai 1920) a fost hirotonit arhiereu şi înscăunat în Catedrala mitropolitană din Sibiu. La scurt timp, a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Mitropolitul Nicolae Bălan, prin faptele şi realizările sale a deschis o epocă nouă în istoria Bisericii din Transilvania, devenind, după marele Andrei Şaguna, cel mai însemnat mitropolit al Transilvaniei. Activitatea sa a fost complexă. Ca mitropolit a depus eforturi susţinute pentru unificarea bisericească după înfăptuirea României Mari.