Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creștinismului (MXI): Nicodim Munteanu (1939-1948), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (I)

Istoria creștinismului (MXI): Nicodim Munteanu (1939-1948), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (I)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 07 Iulie 2008

Al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, s-a născut la 6 decembrie 1864, intr-o familie de creştini evlavioşi, din Pipirig-Neamţ, pe valea Ozanei, în judeţul Neamţ. Întrucât s-a născut în ziua în care Biserica cinsteşte pe Sfântul Nicolae, cum era şi firesc, respectând tradiţia, a primit la botez numele acestui sfânt. Părinţii săi au fost ţărani cu stare, care aveau în proprietate un munte întreg sub poalele Ceahlăului, unde îşi păşteau turmele de oi şi îşi aveau stânele. Spre bătrâneţe, s-au călugărit - tatăl, la Mănăstirea Neamţ, primind numele Varnava, iar mama, la Mănăstirea Agapia, cu numele Mitrofana. Frumuseţea locurilor şi mulţimea mănăstirilor şi a schiturilor din părţile Neamţului au avut o influenţă covârşitoare asupra tânărului Nicolae, determinându-l, mai târziu, să îmbrace haina monahală. Fără îndoială că la călugăria sa a contribuit şi unchiul său după tată, părintele Vasian Panait, care avea să ajungă, în 1853, egumenul Pocrovului şi care a fost unul dintre ucenicii cunoscutului stareţ al Mănăstirii Neamţ, Neonil. Pe cheltuiala părintelui Vasian, Nicolae avea să urmeze şcoala primară din Târgu Neamţ, după care, în 1882, se va înscrie la Seminarul „Veniamin Costachi“, de la Socola, de lângă Iaşi. Remarcându-se ca elev silitor, tânărul Nicolae Munteanu a reuşit să câştige preţuirea profesorilor, fascinându-l şi pe mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, care l-a luat ucenic, trimiţându-l, în 1890, la Kiev, să urmeze cursurile Academiei teologice. Înainte de a-l trimite la studii, părintele său duhovnicesc, mitropolitul Iosif Naniescu, i-a cerut să înveţe bine limba rusă şi să traducă din această limbă cărţi folositoare de suflet. La Kiev, la ctitoria vestitului mitropolit Petru Movilă, unde mai studiaseră şi alte personalităţi ale vieţii religioase, ca Filaret Scriban şi Melchisedec Ştefănescu, şi-a desăvârşit învăţătura timp de aproape cinci ani.