Theologica
Istoria descoperirii Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci

Istoria descoperirii Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci

Scriitorii bisericești Socrate, Teodorit, Sozomen, Rufin, Ieronim, Supliciu, Ambrozie rela­tează despre descoperirea Sfintei Cruci. Aceasta a fost descoperită în anul 325 de către împărăteasa Bizanțului, Sfânta Elena, care, venind la Ierusalim, a distrus templul Afroditei ce fusese cons­truit peste Mormântul Domnului. Pe locul unde a găsit Sfânta Cruce și Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos, împără­teasa Elena a zidit din temelii Biserica Învierii Domnului. După descoperirea Sfintei Cruci, o parte a Cinstitului Lemn a fost dusă în capitala Imperiului Bizantin, la Constantinopol, în timp ce altă bucată a fost așezată la Ierusalim într-o raclă de argint și încredințată Episcopului Macarie de către Sfânta Împără­teasă Elena. Această bucată a Cinstitului Lemn a fost păstrată acolo până când perșii, jefuind Palestina, au luat-o în Persia, în ziua de 22 ianuarie 614. În anul 624, împăratul bizantin Heraclie a întreprins o campanie militară împotriva împăratului perșilor Chosroe cel Tânăr, întorcându-se biruitor la Constantinopol, în 628, purtat în carul său de biruință tras de patru elefanți, iar înaintea sa mergând ostași care purtau Cinstita Cruce, pe care o salvase de la profanarea perșilor. În primăvara anului 629, Heraclie s-a dus în Palestina, aducând cu sine Cinstita Cruce pe care o răpiseră perşii în urmă cu 14 ani. Venind des­culț și îmbrăcat sărăcăcios, binecredinciosul împărat a așe­zat-o în Biserica Învierii Domnului.

Ieromonahul Gherasim Smyrnákis spune că „din anul 636, pentru ca nu cumva cele două bucăți ale Cinstitei Cruci din cele două orașe (Constantinopol şi Ierusalim) să fie răpite din nou de către necredincioși sau distruse, au fost împărțite în nouă, respectiv zece părți, dintre care trei a luat Constantinopolul, două Ciprul, trei Antiohia, una Creta, una Edessa, patru Ierusalimul, două Georgia, una Alexandria, una Ascalonul (din Idumeea superi­oară, Palestina) și una Damascul.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!