Diaspora
Jertfă pentru două ore de limba română pe săptămână

Jertfă pentru două ore de limba română pe săptămână

Oana Nistor, 26 Noiembrie 2013
Ani la rând au fost siliţi să accepte nedreptăţi: le-au fost impuse nume sârbeşti, o limbă şi o biserică nouă. În tot acest amar de vreme, românii de la sud de Dunăre, din Valea Timocului, şi-au păstrat graiul românesc, şi-au păstrat rugăciunea în limba strămoşească, chiar dacă, de cele mai multe ori, aceasta a fost rostită seara, pe furiş, în altarul propriilor case. Recent, peste 1.000 de copii au început să înveţe în şcoală, două ore pe săptămână, limba română literară, un prim pas în lupta pentru păstrarea identităţii naţionale.
 
Aproape 200 de ani, românii din Valea Timocului, Serbia, au fost fără şcoală, fără biserică, dar cu credinţă în Dumnezeu şi cu gândul că, în cele din urmă, ţara-mamă va răzbi pentru binele copiilor ei. În anii după dobândirea libertăţii între graniţele ţării, românii din afara ei au bătut la multe porţi, însufleţiţi de împlinirea unui ideal: învăţarea limbii materne în spaţiul şcolar şi construcţia propriilor biserici, în care să se facă slujbe în limba română. Sunt drepturi stipulate chiar în Constituţia Serbiei, care însă nu sunt respectate de autorităţi, după cum susţin românii noştri. Astfel că românii din Valea Timocului sunt una dintre ultimele minorităţi din Europa private de drepturi elementare şi care se luptă să arate nu doar autorităţilor sârbe că vlahul este totuna cu românul, că cei aproximativ 60.000 de membri ai comunităţii, câţi apar în documentele oficiale, sunt, de fapt, aproape 350.000. 350.000 de români care cer dreptul de a avea şcoală şi biserică proprii, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice ale Europei. 
 
Românii de aici îndură multă suferinţă, doar pentru că se declară români. Asta ar fi şi explicaţia pentru care, în mod oficial, la recensământ, mulţi dintre ei renunţă în a mai preciza că sunt de naţionalitate română. Cei de la sate se declară sârbi pentru că nu cunosc diferenţa dintre naţionalitate şi cetăţenie. 
 
După cum ne-a spus părintele Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului şi protopop al Daciei Ripensis, Securitatea sârbă încă îi anchetează pe cei care participă la slujbele în limba română, astfel că părintele face apel la autorităţile române să fie mai vehemente în ceea ce priveşte sprijinul acordat românilor de aici, pentru a se evita asimilarea totală. 

Unii părinţi au fost supuşi la presiuni uriaşe

Un prim pas în lupta pentru păstrarea credinţei şi tradiţiilor strămoşeşti s-a făcut recent, odată cu introducerea în şcoală a studierii limbii române. Două ore pe săptămână de „limbă română cu elemente de cultură şi tradiţie naţională“ pentru care românii îndură în continuare: „Este un lucru pozitiv, un început bun, însă trebuie să subliniem presiunile la care suntem supuşi de autorităţile sârbe. Întâi de toate, orele au fost puse seara, joia, iar copiilor le este greu, mai ales pe timp de iarnă, să ajungă. Este un mod de a pune presiune şi de a-i determina pe unii părinţi şi copii să renunţe. Mai mult, după ce i-au pus să semneze (şi au semnat că vor limba română), apoi i-au întrebat de zece ori dacă sunt siguri că îşi doresc asta. Or, asta înseamnă tot că vreţi să-i convingeţi să se lase. Unii părinţi au fost supuşi la presiuni şi la serviciu, chiar că pot rămâne fără lucru dacă îşi înscriu copiii la cursurile de limbă română. Aşa că sunt lucruri catastrofale pentru un om de la sat, care ştie atâta cât ştie, care se teme de autorităţi“, susţine părintele protopop.
 
Părintele a mai subliniat faptul că autorităţile române trebuie să continue să-i sprijine „mai hotărât, pe mai departe“, în caz contrar, ceea ce a debutat în această lună noiembrie şi a fost numit un „moment istoric“ va deveni în curând „istorie“. „Dacă nu vom fi sprijiniţi mai hotărât de către ţara-mamă, n-o să se reuşească cu asta ce s-a început. Ar fi păcat, pentru că am reuşit să rezistăm atâţia ani în condiţii mult mai vitrege, iar acum, în secolul XXI, cu tehnologie, televiziune, ziare, care pot reflecta lumii realitatea, adevărul, riscăm să ne pierdem“. 

„Este nevoie de manuale specifice zonei Timocului“

Ministerul sârb al Educaţiei a angajat două profesoare care au început deja, în cele câteva şcoli, să predea alfabetul latin. De manuale însă, cel puţin deocamdată, nu poate fi vorba. 
Părintele protopop punctează însă un aspect ce trebuie menţionat, acela că este mai mult decât necesar ca viitorul manual să fie tipărit şi adaptat istoriei românilor din Timoc, asta pentru că, în cele două ore pe săptămână, se va studia nu doar limba română literară, ci şi elemente de cultură şi tradiţie românească, de istorie: „Din ce mi-a spus doamna profesoară de la Negotin, ar urma să fie cumpărate manualele după care învaţă şi fraţii noştri din Voivodina, însă aici apare o problemă, pentru că istoria românilor timoceni este diferită de cea a românilor din Banatul Sârbesc. În viitor cred că trebuie să se facă cât mai urgent un manual pentru românii din Valea Timocului, specific zonei, pentru că altfel ar fi ca şi cum am învăţa istoria unui alt popor. Nu e destul că aici nouă ne spun că suntem vlahi, şi nu români, astfel că e necesar ca aceşti copii să înveţe istoria lor, cu elemente de cultură tradiţională specifică acestui spaţiu“. 
 
Tot în legătură cu manualele, este necesar să amintim că acestea vor costa aproximativ 10 euro, o sumă mare pentru cei mai mulţi dintre românii de la sate.

De Ziua Naţională a României e sărbătoare şi în Valea Timocului

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis cu sediul la Negotin va organiza duminică, 1 decembrie, o manifestare religios-culturală menită să marcheze Ziua Naţională a României şi a românilor de pretutindeni. „Evenimentul de duminică va debuta cu oficierea Sfintei Liturghii, în bisericuţa noastră de aici, închinată Sfântului Mucenic Ioan Valahul, şi va continua cu un program cultural susţinut de mai multe grupuri folclorice, se vor cânta cântece patriotice şi vom fi, la ceas aniversar, cu gândul împreună, mândri că suntem români“, ne-a spus părintele protopop Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului.

154 de sate sută la sută româneşti

În Valea Timocului sunt 154 de sate sută la sută româneşti şi alte 48 de localităţi mixte, iar după numărul locuitorilor, românii de aici susţin că, în realitate, sunt între 300.000 şi 350.000. Însă, conform recensământului organizat de statul sârb în 2002, au fost înregistraţi 40.000 de „vlahi“ şi circa 3.000 de români-rumâni“. 
În acest spaţiu, unde nu există şcoală românească, iar 200 de ani românii au fost supuşi în mod sistematic procesului de asimilare, este o minune că bătrânii şi copiii, deopotrivă, încă mai vorbesc limba română. 
Anul acesta, circa 150 de tineri din Valea Timocului studiază în facultăţi din România şi beneficiază de burse oferite de statul român.
 

Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!