Cultură
Kinodiseea, un festival de film cu şi pentru copii

Kinodiseea, un festival de film cu şi pentru copii

Oana Rusu, 24 Septembrie 2009

În „epoca de aur“ a perioadei comuniste, filmul românesc pentru copii a cunoscut o etapă de înflorire. S-au produs filme de propagandă, dar şi filme de animaţie sau filme artistice premiate la festivaluri internaţionale de profil. După căderea regimului comunist în România, timp de 20 de ani, nu s-a mai realizat nici un film pentru copii. O iniţiativă care îşi propune să revitalizeze producţia cinematografică de gen este Kinodiseea, primul festival internaţional de film dedicat copiilor, organizat în România. Deşi nu va rula nici o producţie românească recentă, festivalul va propune spre vizionare filme de arhivă, precum „Dumbrava minunată“, „Saltimbancii“ şi „Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“.

Anual sau bianual, în lume au loc zeci de festivaluri de filme dedicate exclusiv copiilor, semn că şi producţia din acest domeniu este vastă. În România de după â89 nu s-au mai făcut filme pentru copii, dar în această perioadă, la 20 de ani de la căderea regimului cu şoimi ai patriei, pioneri şi UTC-işti, apare un festival care-şi propune să atragă atenţia asupra acestei lacune.

Kinodiseea, primul festival internaţional pentru copii din România, care se desfăşoară chiar în aceste zile, între 22 şi 27 septembrie, aduce la Bucureşti un juriu format din copii-actori, precum Timotei Duma şi Catinca Untaru, dar şi ateliere pentru copii moderate de artişti, printre care se numără Maria Dinulescu şi Gabriel Achim. Unul dintre invitaţii festivalului este Petr Koliha, directorul unuia dintre cele mai vechi şi mai prestigioase festivaluri de film pentru copii, desfăşurat la Zlin, în Cehia. „Kinodiseea este un alt fel de festival, unul cu şi pentru copii. Ne dorim să creăm un eveniment anual unde copiii pot descoperi ce se petrece în spatele camerei. Kinodiseea le oferă ocazia să cunoască realizatori, actori, cineaşti din toată lumea şi filme care să le trezească curiozitatea pentru alte culturi. Prin acest festival vrem să oferim generaţiei tinere filme cu care ar intra mai greu în contact“, a arătat directorul Kinodiseea, Daniel Mitulescu.

În timpul festivalului au loc evenimente diverse, precum ateliere în cadrul cărora copiii învaţă despre actorie, regie, efecte speciale şi costume, proiecţii de filme şi spectacole care vor avea loc la Muzeul Ţăranului Român şi la Cinema „Gloria“.

Directorul artistic al festivalului, Benjamin Ribout, a spus că „Gloria“, un cinematograf foarte puţin frecventat din Titan, este, de altfel, „miza festivalului“. „La Muzeul Ţăranului Român, oamenii sunt obişnuiţi să se întâmple lucruri frumoase, dar la «Gloria» cred că va fi o surpriză mai de amploare. (...) Acolo, de fapt, este miza, să ne dăm seama dacă vine lumea. Să testăm cumva piaţa, să vedem dacă oamenii sunt pasionaţi de film, să meargă la evenimente“, a adăugat acesta, conform Mediafax.

„Ne-am gândit să aducem filme care nu au fost aduse aici niciodată“, a spus Benjamin Ribout, adăugând că toate peliculele ce vor rula la Kinodiseea au fost premiate la festivalurile de gen.

În competiţie vor rula zece lungmetraje în premieră naţională: „Dragon Hunters“ (Franţa), „Mia et le Migou“ (Franţa), „Who is afraid of the wolf?“ (Cehia), „In the attic“ (Cehia), „Mommo“ (Turcia), „Ponyo“ ( Japonia), „Winkyâs Horse“ (Olanda), „Where is Winkyâs Horse?“ (Olanda), „Please vote for me!“ (China), „The Paper Prince“ (Serbia). În afara competiţiei vor rula două filme: „The Fall“ şi „Khamsa“.

Concurs de proiecte de film pentru copii

În România, industria filmelor pentru copii a stagnat, iar organizatorii Kinodiseea şi-au propus să facă un concurs de proiecte de film pentru copii şi prezentarea a patru filme româneşti „cult“ pentru cei mici.

Celor trei pelicule deja alese, „Dumbrava minunată“, „Saltimbancii“ şi „Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“, li se va adăuga o a patra, desemnată prin vot de către eventualii spectatori, până la începerea festivalului. „Nu prea s-au făcut filme pentru copii în România, decât acum 20-30 de ani. Am zis să facem un fel de eveniment cu filme româneşti mai vechi, care nu s-au mai dat la cinema de ani de zile“, a spus directorul artistic al festivalului.

În ceea ce priveşte concursul de proiecte de filme pentru copii, câştigătorul va fi desemnat de un juriu format din Bogdan Mustaţă (regizor şi scenarist), Ada Solomon (producător, HiFilm) şi Antoine Bagnaninchi (distribuitor, Independenţa Film). El va putea să îşi prezinte proiectul la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film pentru copii, care se desfăşoară la Zlin, în Cehia.

Copii-vedete în juriul festivalului

În fiecare zi a festivalului, copiii pot participa, la Cinema „Gloria“ şi la Muzeul Ţăranului Român, la ateliere de actorie, regie, efecte speciale şi costume. Intrarea la atelier este gratuită pentru copiii între 6 şi 12 ani, în limita a 20 de locuri disponibile.

Atelierul de actorie va fi moderat de Laurenţiu Bănescu şi Maria Dinulescu, cel de regie, de Iulia Rugină şi Gabriel Achim, iar cel de efecte speciale, de Alma Cazacu şi Mari Tempea.

Atelierul-vedetă al festivalului va fi cel de costume, susţinut de Daniela Diaconescu. Artista, care a câştigat numeroase premii, va veni cu 400 de costume şi va susţine un atelier de cinci ore, iar copiii de la atelier vor participa la un bal mascat, în ultima zi de festival.

Juriul festivalului este format din copii-vedetă, care au jucat în filme sau au regizat diferite proiecte, precum Catinca Untaru („Legende pentru viaţă/The Fall“, de Tarsem Singh), Marc Solomon, Luca Istodor, Marian Bratu şi Timotei Andrei Duma („Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“, de Cătălin Mitulescu). „Cam toţi văd foarte multe filme. Cam asta era ideea. Nu voiam să ne amestecăm şi noi cu copiii să le spunem «filmul ăsta e bun, filmul ăsta nu e bun»“, a spus Benjamin Ribout.

Potrivit organizatorilor, bugetul total al festivalului, organizat de Asociaţia Culturală Script şi Metropolis Film, este de 50.000 de euro.

„Păcală pe lună“ în 1921

Primul desen animat realizat în România este „Păcală pe lună“, în 1920-1921, de către Aurel Petrescu. Filmul s-a pierdut, mărturii despre această producţie fiind reprezentate de cele 80 de cadre păstrate. În anul 1947, Aurel Petrescu a încercat să realizeze filme de animaţie după poveştile lui Ion Creangă, precum „Punguţa cu doi bani“ şi „Capra cu trei iezi“, însă aceste proiecte nu au fost duse până la capăt. Tot din perioada de început a cinematografiei româneşti datează şi filmul de animaţie „Gogulică CFR“, din 1929, care nu a fost terminat.

„Haplea“, filmul de animaţie realizat de Marin Iorda în 1928, este primul desen animat românesc care s-a păstrat în Arhiva Naţională de Filme. Tot lui Marin Iorda i se datorează şi filmul pentru copii „Cetatea fermecată“ (1945), după piesa „Ocheşel şi Bălăior“, scrisă de acesta, însă filmările au fost oprite la un moment dat din cauza lipsei de fonduri.

După cel de-al Doilea Război Mondial, producţia de filme de animaţie a crescut în România, ajungând ca producţiile autohtone să fie remarcate la festivaluri internaţionale de profil.

Ion Popescu-Gopo a obţinut cu „Scurtă istorie“, în 1957, Marele Premiu la Cannes. Alte personaje animate iubite de copii erau Miaunel şi Bălănel, Mihaela, Pătrăţel, Pin-Pin, Pic şi Poc. De mare succes a fost „Amintiri din copilărie“, realizat în 1965 de Elisabeta Bostan, după Ion Creangă, film care a şi obţinut premii la festivalurile internaţionale.

„Tinereţe fără bătrâneţe“, realizat de Elisabeta Bostan, în 1969, după basmul lui Petre Ispirescu a fost premiat la Ciudad de la Plata cu Medalia de Aur pentru cel mai bun film. La festivalul de la Moscova, filmul a obţinut un premiu special al juriului, iar la Teheran a fost recompensat cu Placheta de Aur.

Elisabeta Bostan se face remarcată din nou cu filmul „Veronica“ realizat în 1973, această producţie obţinând numeroase premii naţionale şi internaţionale, aceeaşi impresie deosebită făcând şi filmul „Mama“, pe care regizoarea l-a realizat în 1976. „Saltimbancii“ este filmul realizat de Elisabeta Bostan în 1976, cu care obţine premii naţionale şi internaţionale, precum Medalia de Aur oferită de Organizaţia de turism Salerno la Festivalul Giffoni Valle, Menţiunea de la Festivalul de la Milano şi Premiul Juriului de Copii de la Festivalul de la Moscova.

Ion Popescu-Gopo revine pe ecrane cu un mare succes, „Maria Mirabela“, realizat în 1980, coproducţie româno-sovietică. Acest basm muzical este primul film românesc în care sunt combinate jocul actorilor şi desenul animat, iar versurile cântecelor au fost semnate de Grigore Vieru, pe muzica realizată de compozitorul moldovean Eugen Doga.

În 1985, filmul „Declaraţie de dragoste“ al lui Nicolae Corjos este premiat la Cairo, iar la Chicago este premiat „Rămăşagul“, de Ion Popescu-Gopo. Tot din perioada comunistă mai sunt şi filmele „Liceenii“, de Nicolae Corjos, „Recital în grădina cu pitici“, de Cristiana Nicolae, „Unde eşti copilărie“, de Elisabeta Bostan.

Unul dintre filmele iubite de copii este „Dumbrava minunată“, de Gheorghe Naghi, realizat în 1980 şi care a obţinut la Gijon, Spania, Diploma de onoare, iar la Moscova a obţinut Premiul pentru cel mai bun basm cinematografic, în timp ce la festivalul de la Quito (Ecuador) 1985 a obţinut Premiul I. La fel de iubite de copii erau şi serialele „Cireşarii“, după seria lui Constantin Chiriţă, „Toate pânzele sus!“, adaptarea cinematografică după romanul lui Radu Tudoran, sau „Racheta albă“.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!