La Cotroceni s-au sărbătorit 500 de ani de la prima carte tipărită la noi

Raluca Brodner, 20 Noiembrie 2008

Împlinirea a cinci secole de la apariţia tiparului în spaţiul românesc a fost transformată într-un eveniment marcant desfăşurat, pe 18 noiembrie, la Muzeul Naţional Cotroceni. La expoziţia „Macarie şi urmaşii săi. Jumătate de mileniu de tipar românesc 1508-2008“ au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, precum şi directoarea muzeului, Adina Renţea. Cei prezenţi au putut admira 49 de cărţi greu accesibile marelui public, printre care primele lucrări tipărite de către ieromonahul Macarie, lucrarea „Psaltirea în versuri“ din 1673, a Sfântului Ierarh Dosoftei, considerată actul de naştere a poeziei culte româneşti, cât şi operele unor tipografi din secolele XVI-XVIII, precum: Dimitrie Liubavici, diaconul Coresi.

Expoziţia de la Palatul Cotroceni a reunit numeroase personalităţi şi oameni de cultură, vădit impresionaţi de colecţia de cărţi, mare parte dintre acestea provenind de la Biblioteca Academiei Române. Dacă cea mai mare reuşită a lui Gutenberg a fost tipărirea Bibliei în 1455, primul efect al aducerii tiparului în spaţiul românesc, în 1508, a fost Liturghierul în limba slavonă a lui Macarie, monah care fusese ucenic tipograf la Veneţia şi îşi desfăşurase activitatea în Muntenegru. Atracţia colecţiei a fost de departe Liturghierul lui Macarie, din care se mai păstrează şi astăzi câteva exemplare. Cinci dintre ele sunt în ţară, trei la biblioteca Academiei, unul la Arhiepiscopia Sibiului şi unul la Biblioteca Naţională a României. De asemenea, Biblioteca Academiei a publicat o ediţie modernă din punct de vedere grafic a Evangheliarului de la 1508, în colaborare cu Episcopia de la Târgovişte.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prezent la eveniment, a salutat colaborarea Bisericii cu Preşedinţia, „spre binele şi spre răspândirea şi valorificarea credinţei creştine în Europa“. De asemenea, Preafericirea Sa a recunoscut că o parte din preocupările de la 1508 ale Bisericii, când a fost tipărită prima carte de pe teritoriul românesc, sunt, în mare parte, similare cu cele de astăzi.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a ţinut să precieze că „prima carte tipărită pe teritoriul României, Liturghierul lui Macarie, din 1508, este şi primul Liturghier ortodox din lume. Sfânta Liturghie este inima, centrul spiritual al Bisericii Ortodoxe. Ceea ce Sfânta Scriptura a făgăduit, Sfânta Liturghie a confirmat. Temelia Liturghiei Ortodoxe este Sfânta Scriptură, iar confirmarea Sfintei Scripturi este Liturghia. Salutul principal liturgic din Sfânta Liturghie este acesta «Hristos în mijlocul nostru» şi răspunsul «Este şi va fi»“. Mai mult, „occidentalii au constat că în Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea care a fost tipărită pentru prima dată în lume, pe teritoriul României, în limba slavonă, conţine 98 de referinţe din Vechiul Testament şi 114 din Noul Testament. Mai bine de 95% din textul Sfintei Liturghii este biblic. Ceea ce a adăugat Biserica sunt mai mult conjuncţii, expresii de legătură, dar conţinutul este biblic. Aşa se explică de ce Sfânta Scriptură, dar şi Sfânta Liturghie se regăsesc în preocuparea centrală a Bisericii“.

Tiparul, între circulaţia ideilor şi măiestrie artistică

Preşedintele României, Traian Băsescu, a remarcat, la rândul său, importanţa aniversării a 500 de ani de la prima carte tipărită în spaţiul românesc, care „reprezintă pentru noi o sărbătoare a culturii scrise. Eforturile lui Macarie au fost urmate şi dezvoltate în sensul unităţii de limbă, spiritualitate şi cultură românească, înainte ca acest sens să fi fost configurat politic. Rapiditatea cu care tiparul s-a răspândit, mai ales în Occident, a fost remarcabilă. Este cu atât mai demnă de laudă iniţiativa domnitorilor români de a susţine în Ţările Române această invenţie, care a revoluţionat lumea culturii. Este, în acelaşi timp, o probă a relaţiilor care existau atunci între Ţările Române şi Occident“. De asemenea, preşedintele a remarcat că expoziţia ajută la o mai bună cunoaştere a culturii şi istoriei noastre şi, totodată, a înţelegerii rolului pe care românii l-au avut în istoria universală a tipăriturilor. „Deloc în cele din urmă, aş vrea să avem în vedere şi faptul că tipografia nu înseamnă numai circulaţia ideilor, ci şi un meşteşug şi o măiestrie artistică, pe care suntem chemaţi să le admirăm şi să le facem cunoscute şi prin această expoziţie“, a spus Traian Băsescu, după care a continuat prin a-i nominaliza pe urmaşii lui Macarie, diaconul Coresi şi pe tipografii din timpul lui Şerban Cantacuzino şi al voievodului martir Constantin Brâncoveanu, amândoi legaţi de apariţia primei versiuni integrale a Bibliei în limba română, recunoscută sub numele de „Biblia lui Ştefan“, de la a cărei apariţie se împlinesc 320 de ani.

Apogeul creaţiei tipografice din Ţara Românească

Prezent la eveniment, preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel Haiduc, a adus, la rândul său, aprecieri la adresa activităţii lui Macarie şi a importanţei operei sale pentru cultura românească, idee subliniată şi de directoarea muzeului, Adina Renţea. „Mergând pe firul timpului, veţi putea, de asemenea, viziona opere din timpul apogeului creaţiei tipografice, din timpul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu. Toate aceste opere, prin circulaţia lor din acea vreme, au contribuit la desăvârşirea procesului de unitate naţională, de indentitate şi spiritualitate românească“.

Eforturile lui Macarie au fost urmate şi dezvoltate în sensul unităţii de limbă, spiritualitate şi cultură românească, înainte ca acest sens să fi fost configurat politic. Cartea tipărită de el a fost urmată de altele, în 1510, un Octoih, în 1512, un Evangheliar, în limba slavonă. Prima carte românească a apărut la Govora, la 1640. Rapiditatea cu care tiparul s-a răspândit, mai ales în Occident, a fost remarcabilă. Este cu atât mai demnă de laudă iniţiativa domnitorilor români de a susţine în Ţările Române această invenţie, care a revoluţionat lumea culturii. Cea mai mare realizare cantacuzină este „Biblia de la Bucureşti“, din 1688, tipărită de Mitrofan, episcop de Huşi. Expoziţia de la Muzeul Naţional Cotroceni poate fi vizitată până la începutul anului viitor.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!