Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Limba moldovenească nu există, dar apare în acordurile dintre UE şi Chişinău

Limba moldovenească nu există, dar apare în acordurile dintre UE şi Chişinău

Data: 16 Octombrie 2007

Cotidienele „România liberă“ şi „Ziua“ au publicat, ieri, articole prin care spun că, prin referirea la „limba moldovenească“ în Acordul privind facilitarea emiterii vizelor şi Acordul de readmisie, încheiate săptămâna trecută între CE şi R. Moldova, Uniunea Europeană, dar implicit şi România, ca stat membru, ar fi recunoscut această limbă.

Fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, în „România Liberă“, că, „dacă acest paragraf exista, UE recunoaşte existenţa limbii moldoveneşti, deşi punctul nostru oficial de vedere este că limba moldovenească nu există“, adăugând că, dacă ministrul Adrian Cioroianu nu este direct responsabil, „e nevoie de o explicaţie măcar din partea reprezentanţei noastre la Bruxelles, condusă de excepţionalul diplomat Lazăr Comănescu“.

Tot Lazăr Comănescu mai declara, în „România Liberă“, că „Bucureştiul a fost de acord cu semnarea Acordului privind facilitarea vizelor cu totul excepţional şi cu asigurarea clară, consemnată în scris, că această chestiune nu va deveni un precedent. Dacă se mai amâna Acordul, nu mai putea intra în vigoare, iar cetăţenii din Republica Moldova nu ar mai fi putut beneficia de acest regim care le va facilita călătoriile în spaţiul european după 1 ianuarie 2008“.

Şeful misiunii României pe lângă UE mai precizează, în articolul menţionat, că acest lucru nu poate fi folosit în relaţiile dintre România şi R. Moldova.

Negocierile între cele două părţi privind tratatul bilateral sunt blocate şi din cauza divergenţelor privind „limba moldovenească“, declarată limbă de stat de autorităţile comuniste de la Chişinău, deşi în sistemul educativ se învaţă după manuale de „limba română“.

MAE subliniază că sintagma a mai fost folosită în trecut

Ministerul Afacerilor Externe precizează, printr-un comunicat transmis ieri, că problema referirii la „limba moldovenească“ în Acordul privind facilitarea emiterii vizelor şi Acordul de readmisie, încheiate săptămâna trecută între CE şi R. Moldova, se află în atenţia sa de mai multă vreme, partea română desfăşurând demersuri susţinute la nivelul UE pentru eliminarea folosirii în documentele comunitare a sintagmei respective.

Totodată, MAE subliniază că sintagma a mai fost folosită în trecut, în Acordul de parteneriat şi cooperare, încheiat între UE şi R. Moldova în noiembrie 1994 şi intrat în vigoare în 1998, dată la care România încă nu era membru UE.

Toate cele trei acorduri menţionate au fost negociate de CE şi semnate din partea UE de Comisie şi preşedinţia în exerciţiu, şi nu de statele membre, precizează MAE.

Prin această precizare se exclude astfel interpretarea unor articole de ieri, din presa centrală de la Bucureşti, care au afirmat că România a recunoscut, prin acordurile încheiate săptămâna trecută, „limba moldovenească“.

De asemenea, comunicatul adaugă că poziţia oficială a României - de a nu recunoaşte „limba moldovenească“, întemeiată pe argumente de ordin istoric şi academic - a fost afirmată constant şi în ce priveşte utilizarea acestei referiri în documentele comunitare, fiind făcute, în acest context, demersuri diplomatice punctuale, dublate de demersuri politice întreprinse la cel mai înalt nivel.

Astfel, la 23 iulie a.c., ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, a transmis o scrisoare Comisarului european pentru relaţii externe şi politică de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, cu referire la această problemă şi la argumentele care susţin poziţia părţii române, solicitându-se ca, pe viitor, poziţia UE să fie în sensul demersurilor părţii române, precizează comunicatul MAE.

Potrivit acestuia, în procesul decizional privind încheierea celor două acorduri (atât la nivel pregătitor, cât şi în cadrul forului decizional cel mai important, Consiliul UE), România a prezentat poziţia sa, consemnată ca atare şi care, în esenţă, subliniază că participarea sa la aceste acorduri nu implică în nici un fel recunoaşterea sau acceptarea numelui limbii desemnată drept „moldovenească“.

Prin această declaraţie, obiectivul juridic atins constă în evitarea posibilităţii invocării sintagmei respective faţă de partea română, atât în context bilateral, cât şi european, precum şi asigurarea că, pe viitor, conduita UE va corespunde poziţiei române, menţionează comunicatul MAE.

Sursa citată adaugă că modalitatea desfăşurării acestor demersuri a fost adaptată la specificul procedural al încheierii unor astfel de acorduri, precum şi la poziţia constantă a părţii române - de a susţine cooperarea UE - R. Moldova, mai ales într-un domeniu deosebit de important, precum circulaţia persoanelor, şi de a nu bloca, în consecinţă, încheierea unui instrument juridic foarte util cetăţenilor R. Moldova.

Comunicatul MAE mai arată că, în conformitate cu argumentele şi dovezile ştiinţifice (inclusiv interpretarea din 1994 a Academiei de Ştiinţe a R. Moldova), denumirea corectă a acestei limbi este „limba română“.

Voronin către Frattini: „Moldovenii vă vor fi recunoscători“

Vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar European pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, i-a înmânat preşedintelui Vladimir Voronin acordurile de facilitare a regimului de vize şi readmisie dintre UE şi Republica Moldova, semnate recent la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău, Franco Frattini s-a arătat încrezător în ceea ce priveşte finalizarea cu succes a procedurilor necesare pentru intrarea în vigoare a acordurilor nominalizate cu începere de la 1 ianuarie 2008.

Preşedintele Voronin i-a mulţumit vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru contribuţia sa la simplificarea procedurilor de acordare a vizelor pentru UE.

„Moldovenii vă vor rămâne recunoscători pentru cele realizate în interesele şi beneficiul ţării noastre“, a declarat preşedintele Voronin.

Acordul, semnat săptămâna trecută, păstrează tariful de acordare a vizelor la 35 de euro - România şi Bulgaria continuă să acorde gratuitate - şi înlesneşte obţinerea vizelor pentru studenţi, oameni de afaceri şi sportivi.

Franco Frattini a menţionat interesul pentru adoptarea unor noi acorduri, ca cel al regimului de comerţ asimetric dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sau acordul de tranzit pentru cetăţenii moldoveni pe teritoriul României şi Bulgariei. (M.F.)