Transilvania
Locaşul care ocroteşte de 500 de ani oraşul Zărneşti

Locaşul care ocroteşte de 500 de ani oraşul Zărneşti

Ştefan Mărculeţ, 21 Ianuarie 2016

La poalele Pietrei Craiului, într-un ţinut desprins din basme, veghează de peste 500 de ani un locaş de închinare al românilor din veche aşezare a Zărneştiului. Biserica „Sfântul Nicolae” din oraşul braşovean este una dintre podoabele cele mai însemnate din tezaurul spiritual şi cultural din Ţara Bârsei.

Ţara Bârsei este un ţinut unic al Transilvaniei, un loc plin de istorie, o vatră pentru români şi alte etnii, un tărâm al monumentelor de o valoare inestimabilă şi al oamenilor plini de credinţă, profund legaţi de tradiţiile şi trecutul strămoşilor. Vechile cetăţi ale Braşovului, Râşnovului, Branului sunt doar câteva dintre locurile cele mai cunoscute ale acestui ţinut cu o importanţă deosebită în trecutul Ţărilor Române şi Transilvaniei. Între aceste aşezări şi cetăţi istorice, Zărneştiul ocupă un loc aparte, prin locaşurile sale istorice, trecutul său şi mai ales oamenii care duc mai departe ceea ce au primit de la înaintaşi: limba, cultura, credinţa şi tradiţiile.

Istoricul Nicolae Stoicescu, în monumentala sa lucrare intitulată „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania” dedică localităţii Zărneşti rânduri întregi, cu referire la începuturile vechii aşezări şi la mai multe evenimente din istoria sa. Aflăm de la regretatul cercetător că mărturiile arheologice au dovedit că, pe locul unde se află acum oraşul braşovean, au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Aici se pare că au fost înmormântaţi soldaţi ai Legiunii XIII Gemina, în perioada romană.

O altă sursă importantă de informare cu privire la Zărneşti este lucrarea muzeografului Nicolae Blaj, dedicată celui mai vechi locaş de cult din oraş, volum intitulat „Biserica Sfântul Nicolae Zărneşti. 500 de ani (1515-2015)”. Conform autorului, istoricii au descoperit în aşezări din preajma Zărneştiului unelte şi obiecte de uz personal datând din Paleoliticul mijlociu, din perioada dacică, dar şi din perioada secolelor III-IV, amintind aici un tezaur monetar de bronz cu efigia mai multor împăraţi romani. În primele documente, localitatea apare cu denumirile: Zârna (1367), Zernebaza (1373), Zerne (1395), Zarna (1414), Czerne (1537), Cernena (1510).

Vechi sat de agricultori

Numele localităţii apare şi în harta lui Johanes Sabucsi din 1566 şi în cea a lui Georg Eischendorfer din 1550, sub denumirea de „Cerne”. De asemenea, în harta lui Mathies Ciuhius din Nürenberg de la 1567, localitatea apare cu numele „Czernest”. Românii au numit aşezarea încă din 1513 ca Zărneşti, termen derivat de la slavonescul „zerno”, care însemna „a mărunţi”, „a ripui”, şi care trimite cu gândul şi la morile Zerno, arătând că locuitorii satului se ocupau cu agricultura. 

Satul este menţionat în documente braşovene ca localitate de iobagi în 1367, când a trecut sub stăpânirea curteanului Iacob, iar la 1373 a trecut sub stăpânirea episcopului de Cenad, Nicolaus, şi a nepotului său Matia. Desigur, istoria acestei aşezări este plină de evenimente, cel mai important fiind Bătălia de la Zărneşti din august 1690, în care au fost implicaţi şi români, prin corpul de armată al lui Constantin Brâncoveanu. În prezent, Zărneştiul este un oraş în dezvoltare, prin turism şi industrie, numărând peste 25.000 de locuitori.

Ctitorul Ioan, necunoscut de istorici

Localitatea braşoveană este profund legată de cea mai veche biserică ortodoxă de aici, ridicată la 1515 de un voievod, Ioan, despre care se crede că ar fi fost un domnitor local, întrucât în Ţara Românească nu a existat un astfel de conducător menţionat de pisania zidirii: „Ziditu-s-au această Biserică a Zerneştenilor de Domnul Voievod al Ţării Româneşti: Ioan Vasile şi Voievodeasa Ecaterina cu cuconii lor: Constantin, Maria, Nicolae, George, Joiţa, Petre, Dimitrie, cu tot neamul lor. Să se ştie că am dat noi aceste numite moşii Sfintei Biserici Zerneştenilor ca să fie de pomenirea noastră şi a copiilor noştri şi mai ales a nu să atinge de dânsele partea politiei, căci noi am dat a avea preoţii datorie a ne pomeni după cum e legea noastră, la anul 1515, spre veşnica pomenire”. 

Există posibilitatea, aşa cum afirmă muzeograful Nicolae Blaj în lucrarea amintită, ca autorul inscripţiei să nu fi cunoscut bine numele lui Neagoe Basarab, care ctitorise în aceeaşi perioadă şi Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, asemănătoare din multe puncte de vedere cu locaşul din Zărneşti. Documentul original pe care apare inscripţia citată se păstrează în arhiva Academiei Române, dar o copie realizată la 1881 de Constantin Ioanovici se păstrează şi astăzi în muzeul bisericii. Mai trebuie menţionat şi faptul că românii din Zărneşti au avut viaţă bisericească şi implicit locaş de închinare cu mult înainte de 1515. Un document în limba germană din 1475 menţionează existenţa unor preoţi la Zărneşti, care se plângeau la acea dată magistratului de la Braşov cu privire la ridicarea unui drept de folosinţă a unor ogoare şi livezi. 

Rectitorită la 1810

În timp, vechea biserică de la 1515 a primit modificări şi a fost înfrumuseţat cu pictură la 1782, prin osteneala zugravilor Pantelimon, Nicolae şi Alexandru, conform unei inscripţii de la proscomidiar. Cu toate că pictura este actualmente foarte degradată, se poate observa stilul specific epocii brâncoveneşti al zugravului Pantelimon. Pictorul este cunoscut pentru lucrările sale din Transilvania, mai ales cea din Tălmăcel, judeţul Sibiu, de la 1780, unde a pictat împreună cu Oprea Zugravul un ansamblu mural foarte valoros.

Anul 1810 este deosebit de important în istoria zidirii, pentru că acum avea să fie extinsă vechea zidire şi să se nască actuala biserică. Vechiul locaş de cult a rămas ca paraclis integrat în noua biserică, închinată tot Sfântului Nicolae. Principalul ctitor este protopopul Bratu Baiul (1760-1831), o personalitate marcantă a Zărneştiului şi a întregului ţinut al Bârsei. Noua biserică avea să fie o copie a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, şi din acest motiv este numită adesea „sora cea mică” a acesteia. Pisania sculptată în piatră de la intrarea în biserică spune: „Cu ajutorul lui Dumnezeu înnoitu-s-au a doua oară această sfântă biserică la anul 1810, în zilele Prea Înălţatului Împărat Franţiscus cel dintâi, cu silinţa şi cheltuiala ctitorilor mai jos arătaţi: Protop. Bratu Baiul, Neacşa, erei Stan Crăciun, erei Ioan Manuil, Dobra erei Ioan Comşa, Sora, Şerban, Neacşa erei Stan, Dobra, Nicolae, Stana, Ioan, Sora, Stan, Sora, Ioan, Stanca, Stanciu, Stanca, Nicolae, Stanca, Ioan, Bucura, Ion, Stanca, Ion, Bucura, Ion, Stan, Stanca, Ion, Stanca, Voina, Ion”.

Forma actuală a locaşului este rezultatul mai multor modificări arhitecturale în timp. Zidirea a fost pictată abia la 1965, prin donaţiile exclusive ale credincioşilor. Pictura a fost realizată de Iosif Vasu, ajutat de Aurel Leca şi Vasile Munteanu. Dacă pictura este relativ nouă, iconostasul datează din 1810 şi are icoane deosebit de valoroase. Toate aceste daruri lăsate de înaintaşi sunt păstrate cu multă dragoste de actualii credincioşi, conştienţi de datoria lor de a duce mai departe acest tezaur al neamului românesc.

„Este foarte important să păstrăm memoria ctitorilor bisericii, a înaintaşilor noştri care au ridicat această biserică şi s-au rugat în ea. Noi le cinstim memoria şi nu facem altceva decât să ne bucurăm împreună, aşa cum s-au bucurat şi ei la zidirea acestui locaş de închinare, în vremuri vitrege. Multe încercări au trecut peste Zărneşti, dar oamenii şi-au păstrat şi sporit credinţa. În bisericile de aici s-au rugat şi au mulţumit lui Dumnezeu, având nădejde pentru vremuri bune”, ne-a spus parohul Dragoş Constantin Chiţu.

Sărbătorirea celor 500 de ani

La împlinirea celor 500 de ani de existenţă, în 2015 au fost inaugurate şi binecuvântate lucrările de restaurare, renovare şi înfrumuseţare realizate în ultima perioadă prin eforturile comunităţii şi ale preotului Dragoş Constantin Chiţu. Astfel, credincioşii, alături de autorităţile locale au susţinut material zugrăvirea locaşului de cult la exterior, refacerea ceasului din turn, pe mecanismul unui alt ceas mai vechi, realizarea unui lumânărar, a trotuarelor din jurul bisericii, înlocuirea uşilor şi a geamurilor şi alte lucrări.

„Cu ajutorul Consiliului local şi al Primăriei Zărneşti am reuşit să realizăm lucruri frumoase, şi acesta este doar un început. Aşa cum am reuşit să înfrumuseţăm biserica la exterior, aşa trebuie să facem şi la interior. Trebuie să curăţăm pictura şi să întregim frumuseţea acestui locaş de închinare. Ne bucurăm că am reuşit să facem lucrări, dar mai mult ne bucurăm că am reuşit să păstrăm vie comunitatea”, ne-a mai spus preotul Chiţu.

Binecuvântarea acestor lucrări a avut loc pe 13 decembrie 2015, când Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit aici şi a sfinţit locaşul de închinare. Sărbătoarea a marcat şi aniversarea celor cinci secole de existenţă, moment la care a fost lansată monografia parohială şi alte lucrări dedicate marilor personalităţi din Zărneşti.

Tezaurul patrimonial de la Zărneşti

Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că la Zărneşti s-a născut, la 9 mai 1828, Ioan Meţianu, cel care avea să devină al treilea Mitropolit al Ardealului, ctitor al Catedralei mitropolitane din Sibiu. Personalitatea sa a rămas în istoria Mitropoliei Ardealului ca una de vârf, continuatoare a programului şagunian în Transilvania.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Zărneşti păstrează în muzeul ei, vechiul paraclis ridicat la 1515, numeroase cărţi vechi, de o valoare aparte, veşminte, icoane şi obiecte de cult din patrimoniul locaşului de cult. O bună parte a fondului de carte veche de la biserica zărneşteană se află acum, pentru o mai bună păstrare şi promovare, în arhiva Muzeului „Prima Şcoală Românească” din Şcheii Braşovului. Menţionăm aici cărţi precum: „Sfânta şi dumnezeiasca a lui Iisus Hristos Evanghelie” (Blaj, 1776), „Cazanie” (manuscris), „Teologie dogmatică şi moralicească” (Blaj, 1802), „Mineiul lunii lui Martie (Buda, 1804)”, „Apostol” (Blaj, 1814).


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!