Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Locaşuri de închinare în haină de sărbătoare

Locaşuri de închinare în haină de sărbătoare

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Oltenia
Un articol de: Diac. Gheorghe Cioiu - 06 Mai 2016

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, este prezent astăzi la hramul Mănăstirii Maglavit, în judeţul Dolj. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie se va săvârşi la Altarul de vară al sfântului aşezământ monahal. Alături de cinstitul aşezământ, alte patru locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei îşi serbează astăzi hramul.

Praznicul Izvorului Tămăduirii aduce în fiecare an laolaltă sute de pelerini la Mănăstirea Maglavit, cunoscut loc de meditaţie şi rugăciune, legat de viziunile ciobanului Petrache Lupu. După mai bine de o jumătate de secol, pe locul de „la sălcii” a înflorit o frumoasă mănăstire, închinată Naşterii Maicii Domnului şi Izvorului Tămăduirii. Şi anul acesta, urmând tradiţiei anuale, sufletele adunate aici la rugăciune au trăit bucuria Sfintei Liturghii arhiereşti, săvârşite de IPS Părinte Mitropolit Irineu, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană sunt date de Grupul psaltic al Catedralei mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Craiova.

Existenţa Mănăstirii Maglavit este legată de numele lui Petrache Lupu, un locuitor al Magalvitului, care în perioada interbelică a avut mai multe teofanii în locurile unde se află mănăstirea. Piatra de temelie a sfântului locaş a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către Episcopul Râmnicului Vartolomeu Stănescu. Lucrările de construire au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist. Abia după 1989 acestea au fost reluate, în prezent lucrându-se la finalizarea picturii interioare, realizată în tehnica frescă.

Prăznuiri alese la Lainici, Craiova, Băileşti şi Calafat

Tot astăzi, credincioşii gorjeni participa la hramul bisericii celei noi a Mănăstirii Lainici, unde se va săvârşi, de asemenea, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. La final, părintele stareţ, arhimandritul Ioachim Pîrvulescu, va pofti pelerini la tradiţionala agapă frăţească. 

La Craiova, praznicul Izvorului Tămăduirii este sărbătorit în chip deosebit în biserica închinată Sfântului Calinic Cernicanul din cartierul Valea Roşie, care îşi serbează cel de al doilea hram. Bucurii sfinte vor fi împărtăşite astăzi şi credincioşilor din oraşele de sud ale Arhiepiscopiei Craiovei, Băileşti şi Calafat. Două dintre sfintele locaşuri de închinare de aici s-au gătit de sărbătoare, adăugând programului liturgic o serie de activităţi festive, pregătite de copii din şcolile partenere. 

Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Calafat, o epopee a independenţei noastre

Biserica „Izvorul Tămăduirii” din municipiul Calafat, cunoscută şi sub numele de Biserica Grecească a fost zidită între anii 1864 şi 1874. Terenul a fost donat de ctitorul ei, Hagi Panait Theodoru, fiind amplasat în cel mai pitoresc şi înalt loc al oraşului, la o înălţime de peste 70 de metri deasupra nivelului Dunării, având o frumoasă vedere spre Dunăre şi Vidin. Sfântul locaş este în formă triconică, cu ziduri solide de peste un metru grosime, are trei turle, două pe pronaos şi una pe naos, ce se sprijină pe stâlpi solizi în formă pătrată, cu latura de un metru. Interiorul bisericii este înnobilat de patru policandre de cristal veritabil de Murano. În naos, pe partea dreaptă, la vedere, se află un epitaf de mare fineţe, realizat prin cusătură în basorelief din fir de aur şi argint, reprezentând scena punerii Domnului Hristos în mormânt.

În perioada Războiului de independenţă, biserica a suferit avarii grave, fiind lovită de obuzele inamice, care i-au distrus complet turla. Acest lucru este consemnat de raportul întocmit de comandantul artileriei oraşului, unde se menţionează că „17 lovituri au fost îndreptate asupra Bisericii Greceşti, unde se găseau ofiţerul observator şi staţia telegrafică; un obuz a lovit uşa bisericii, a intrat înăuntru, a explodat şi a sfărâmat ornamentele; un altul a pătruns în acoperiş, un al treilea a lovit turnul. În urma acestora, ofiţerul nu mai putea face observaţiile din cauza zgomotului şi a norului de pulbere. Un al patrulea obuz pătrunde prin fereastra din faţa bisericii rupând grilele, face explozie în interior dărâmând şi lovind mai multe părţi din interior, un al cincilea loveşte în turnul din mijloc trecând prin ferestrele pe care le scoate din zidărie şi, în fine, al şaselea cade înăuntrul bisericii, rupând sârmele conductoare şi aparatele. Din acest moment, atât ofiţerul, cât şi telegrafiştii geniului au fost siliţi a părăsi biserica şi a se adăposti mai înapoi şi în lături după un mal de pământ”. În decursul timpului, sfântul locaş a fost restaurat prin contribuţia credincioşilor şi a oficialităţilor locale, fiindu-i redată strălucirea de altădată.