Repere şi idei
Locul unde funcția rațiunii este anulată

Locul unde funcția rațiunii este anulată

Nicușor Deciu, 21 Ianuarie 2019

Nu știu dacă multiplele condiționări ale traiului cotidian v-au lăsat răgazul, într-o clipă de meditație poate, să vă întrebați dacă există momente sau locuri în care noi, oamenii, ne aflăm cumva în incapacitate de a ne folosi pe deplin atributele noastre mentale superioare și dacă ați trăit o astfel de experiență? Desigur că o atare trăire nici nu poate fi sesizată în timp real, din pricina alterării funcționării instrumentului nostru rațional, ci ni se dezvăluie totdeauna mult timp după, într-o clipă de fericită desprindere intuitivă. Această interogație apare cu totul firească, în condițiile în care multă lume capătă astăzi, într-o măsură tot mai accentuată, caracteristicile dezorientării, ale lipsei de analiză și de judecată logică, ale neputinței de a gândi coerent, ale slăbirii vădite a controlului de sine, ale lipsei sesizării unor pericole existențiale și a pazei, precum și ale alienării unor procese cognitive ce se află în legătură directă cu o rațiune funcțio­na­lă.

Iar toate aceste lipsuri se traduc printr-o suită de probleme extrem de vizibile la nivel comportamental care, din păcate, definesc tot mai mult societatea contemporană.

Bănuiți, probabil, că toposul pe care rândurile de mai sus încearcă să-l sugereze nu este altul decât lumea digitală, dimpreună cu toate ramificațiile ei, în care internetul joacă rolul cel mai important; un rol încă insuficient cercetat și evaluat din perspectiva influenței sale asupra calități activității noastre mentale.

În ultima vreme, însă, în ciuda seducătoarelor avantaje de comunicare pe care le oferă lumea digitală în ansamblul ei, au început să apară ici și colo voci care atrag atenția și asupra pericolelor ce se află în spatele facilităților oferite de tehnologie și conectare la internet. Astfel, se constată că, după mai mulți ani de folosire și de expunere la tehnologia digitală, încep să apară probleme cu totul neașteptate, iar uneori chiar boli. Aceste probleme sunt vizibile în special la copii și tineri, întrucât intrarea lor sub influența lumii digitale s-a produs cu mult înainte de maturizarea mentală și de formarea unui caracter definitoriu al personalității. Nu întâmplător au apărut, și deja sunt cunoscute, cazuri de autism virtual și demență digitală infantilă!

Dar chiar și pentru cei maturi, expunerea prelungită sau chiar mutarea în spațiul virtual poate conduce la perioade de dependență necontrolată, în care activitatea rațională a persoanei este pur și simplu suspendată. Iar exemplele în acest sens din păcate abundă. Există multe persoane pentru care pierderea unui timp îndelungat în navigarea fără țintă pe diverse site-uri, dependența de jocuri video, alipirea aproape continuă de smart­phone, inclusiv la școală, în mijloacele de transport sau în mers, ba chiar simultan cu alte activități care necesită atenție, precum șofatul etc., au devenit practici cotidiene, în fața cărora nu mai pot lua decizia de a se opune. Mai mult, există aproape o teamă obsesivă de a nu ne afla cumva vreo secundă deconectați. Dar ce denotă toate acestea dacă nu o incredibilă slăbire a facultății discernământului rațional la modernul om conectat?

Desigur că sunt mulți actori sociali care cultivă din vădit interes material – numai din industria jocurilor video se câștigă miliarde la nivel mondial! – și de stăpânire asupra semenilor utilizarea tehnologiei digitale în masă, spunând cu glas de sirenă să ne resemnăm, că asta e lumea în care trăim și că totdeauna au existat în istoria civilizației medii de care omul a fost în anumite măsuri dependent! Totuși, slăbirea până la anulare a facultății raționale în cadrul unui mediu artificial reprezintă un fenomen nemaiîntâlnit în istoria umanității, ce nu poate fi comparat decât cu efectele adicției de narcotice, așadar cu o stare indiscutabil maladivă. Din această cauză se pare că nu avem de-a face aici doar cu o problemă strict industrială, ci apariția cazurilor de degenerare a firii ar trebui să ridice discuții serioase cu privire la etica existenței și a limitelor tehnologiei digitale, iar asta înainte ca valul progresului tehnologic să conducă făptura omenească spre o asemenea stare de dependen­ță de la ­care să nu mai existe întoarcere.

Desigur, nu putem încheia ­înain­te de a adăuga și faptul că în legătură cu tema prezentă ar fi ­extrem de util de cercetat dacă influ­ența lumii digitale se produce doar la nivel mental și comportamental sau se extinde dincolo de aceste zone, înaintând spre creier și spre ­co­nexiunile sale neuronale de ale ­cărui trasee depind intențiile, alegerile și comportamentele noastre.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!