Documentar
Cimitirul eroilor Ghencea înainte de restaurare, 2014

Locul unde odihnesc eroii căzuţi în „Bătălia pentru Bucureşti”

Alexandru Dobrică, 15 Noiembrie 2018

Situat în Bucureşti, pe bulevardul Ghencea nr. 20, Cimitirul de onoare Ghencea a fost amenajat, în forma lui actuală, în etape succesive, în perioada anilor 1921-1944, cu scopul de a adăposti o parte a osemintelor militarilor români căzuţi la datorie, în urma Bătăliei pentru Bucureşti. Rămasă în istorie sub numele de „Operaţiunea de apărare de la Argeş şi Neajlov” sau „Bătălia pentru Bucureşti”, această acţiune este considerată a fi cea mai complexă operaţiune militară desfăşurată de Armata română în campania anului 1916, datorită numărului de forţe implicat, a duratei şi a lungimii frontului (120 km). În prezent, necropola este mărginită de cele două construcţii funerare de tip osuar, între acestea fiind amplasate patru parcele cu morminte individuale, fiecare mormânt având la căpătâi cruci.

Între 30 noiembrie şi 3 decembrie 1916, trupele române, comandate de generalul Constantin Prezan, sprijinite de misiunea militară franceză, condusă de generalul francez Henri Mathias Berthelot, au fost angajate într-o importantă bătălie defensivă pentru apărarea Capitalei şi, ulterior, pentru evacuarea controlată a acesteia în faţa ofensivei forţelor inamice comandate de mareşalul Mackensen, respectiv generalul Falkenhayn. Rămasă în istorie sub numele de „Operaţiunea de apărare de la Argeş şi Neajlov” sau „Bătălia pentru Bucureşti”, această acţiune este considerată a fi cea mai complexă operaţiune militară desfăşurată de Armata română în campania anului 1916, datorită numărului de forţe implicate (16,5 divizii inamice, faţă de 13,5 divizii româneşti), duratei şi lungimii frontului (120 km, între Goleşti şi Dunăre).

Osemintele militarilor decedaţi în urma acelor dramatice confruntări au fost înhumate, iniţial, în diferite cimitire de campanie de pe raza mai multor localităţi din fostul judeţ Vlaşca şi, ulterior, au fost centralizate în câteva cimitire de campanie, cel mai important fiind amenajat în Capitală.

Situat în sectorul 6 al Capitalei, pe bulevardul Ghencea nr. 20, acest cimitir a fost amenajat, în forma lui actuală, în etape succesive, în perioada anilor 1921-1944, cu scopul de a adăposti o parte a osemintelor militarilor români căzuţi la datorie, în urma „Bătăliei pentru Bucureşti”, unii în luptă, iar alţii în diferite spitale de campanie (Brâncovenesc, Colţea, Filantropia sau Mihai Vodă), din cauza rănilor suferite pe front.

Troiţe româneşti

În luna decembrie 1921, Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” îşi prezenta bilanţul activităţii desfăşurate din momentul înfiinţării, în anul 1919. În cadrul acestei dări de seamă a fost inserată situaţia lucrărilor începute la Cimitirul Eroilor Ghencea, proiectat a deveni principalul cimitir de onoare din Capitală şi unul dintre cele mai mari din ţară. Se urmărea a i se da un aspect de artă pur românească, lucru vădit atât prin prezenţa în cimitir a troiţelor româneşti, cât şi prin ridicarea, în luna iunie 1922, a unei porţi monumentale, care conferea intrării un caracter impozant.

În anul 1926 au fost începute lucrările de amenajare a mormintelor eroilor italieni, într-o parcelă separată de cea a românilor, iar până în anul 1930, construcţiile de la acest cimitir începuseră să prindă contur. Se putea vorbi despre un cimitir de onoare cu caracter definitiv, construit în beton, în care fuseseră instalate cruci individuale, patru troiţe şi un monument. Fuseseră deja centralizaţi aici de peste 2.300 de eroi. Situaţia acestor centralizări nu era însă una definitivă, deoarece cimitirul era în curs de completare.

În luna octombrie 1932, colonelul Radu Makarovitch, directorul Societăţii, propunea reducerea suprafeţei cimitirului şi construirea a două osuare, în care să fie depuse osemintele eroilor exhumaţi în urma lucrărilor de sistematizare. Lucrările de ridicare a acelor construcţii funerare au fost predate Cooperativei Glim. În perioada aprilie 1941 - martie 1942, lucrările din cadrul necropolei se apropiau de final. Fuseseră construite cele două osuare şi amenajate 96 de morminte individuale. Între lunile octombrie 1942 şi ianuarie 1943, Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor a efectuat o amplă operaţiune de reorganizare a mormintelor de eroi din cadrul cimitirului. Osemintele militarilor exhumaţi în urma acestor lucrări au fost depuse în cele 96 de morminte individuale (gradaţii şi ofiţerii) şi în criptele celor două mausolee (trupa).

Pe 18 ianuarie 1943, Aşezământul ceda Cimitirului de garnizoană Ghencea, în vederea extinderii, un teren în suprafaţă de aproximativ 7.500 metri pătraţi, situat în partea din spate a cimitirului eroilor, limita acestui teren fiind aleea din latura de nord a Cimitirului eroilor italieni.

În Lista Monumentelor Istorice

În noiembrie 1943, firma „Clemente Santalena” se oferea să execute patru postamente, montate pe turlele laterale ale mausoleelor, pentru vulturii de bronz care urmau a fi montaţi la acestea. Postamentele vulturilor au fost executate din piatră de Deva, iar ornamentele de bronz de la cele două obiective au fost montate în noiembrie 1944. În prezent, necropola este mărginită de cele ­două construcţii funerare de tip osuar, realizate cu stâlpi şi placaje din marmură şi din piatră de Deva, între acestea fiind amplasate patru parcele cu un total de 96 de morminte individuale, fiecare având la căpătâi cruci din beton, pe care sunt inscripţionate numele militarilor căzuţi la datorie.

Pe pereţii exteriori ai osuarelor, la partea superioară a acestora, sunt gravate medalioane reprezentând însemnele heraldice ale Transilvaniei, Munteniei, Olteniei, Moldovei şi Dobrogei. Pe pereţii interiori ai fiecărui osuar, de-a lungul unui culoar de trecere, sunt fixate, pe axul central, câte o placă mare de marmură albă pe care sunt gravate inscripţii în versuri, iar de-o parte şi de alta, plăci de dimensiuni mai mici, tot din marmură albă, pe care sunt înscrise numele a 2.700 eroi, dintre care 2.198 eroi nominalizaţi şi 502 eroi consemnaţi prin inscripţia „502 ostaşi necunoscuţi”. Osemintele celor 2.700 eroi sunt adăpostite în criptele amplasate la extremităţile culoarelor fiecărui osuar (două cripte în osuarul din stânga şi două cripte în osuarul din dreapta). Deasupra acestor cripte sunt fixate plăci de marmură.

Cimitirul este administrat de Ministerul Apărării Naţionale şi este înscris în Lista Monumentelor Istorice, având codul B-IV-m-B-20080. În perioada anilor 2014-2016, acest sanctuar al eroilor a fost restaurat prin grija Ministerului Apărării Naţionale, relevând astfel, prin însemnele de la căpătâiul fiecărui mormânt, istoria unor destine omeneşti suprimate în floarea tinereţii şi, prin această tristă realitate, invitând generaţiile contemporane la reflecţie şi pioşenie atunci când păşesc pe urmele eroilor. (Autorul articolului face parte din Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, din cadrul Ministerului Apărării Naționale)


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!