Logodna şi dezmoştenirea, noutăţi în Codul Civil

22 Mai 2009

Proiectele Codurilor Civil şi de Procedură civilă introduc o serie de noutăţi, cum ar fi legalizarea logodnei, dezmoştenirea sau evacuarea persoanelor din imobile ocupate abuziv, în noile reglementări urmând să fie inclus şi dreptul comercial, informează Mediafax.

Profesorul de drept Lucian Mihai, coordonatorul Comisiei însărcinate de coaliţia la guvernare, care a lucrat la elaborarea noului Cod Civil, a spus că proiectul conţine între 2.500 şi 3 mii de articole, structurate în şapte cărţi. „Codul Civil este cea mai importantă lege dintr-o ţară“, a spus Lucia Mihai, citându-l pe juristul Mihai Eliescu, care afirma că această parte a dreptului cuprinde în reţeaua normelor sale întreaga viaţă a omului. Un element de noutate este faptul că proiectul de Cod civil cuprinde toate relaţiile de natură privată, inclusiv cele de drept comercial, care va fi încorporat noului set de norme, astfel că va atrage şi abrogarea Codului comercial pe căi tehnico-juridice.

La rândul său, profesorul Marieta Avram - doctor în drept - a arătat că logodna, ca promisiune reciprocă de a încheia o căsătorie, a fost introdusă în noul Cod Civil „ca rezultat al unei tradiţii în societatea românească“. Juristul a explicat că logodna poate fi dovedită cu orice mijloc de probă, iar logodnicii care rup relaţia vor fi obligaţi să suporte consecinţe precum „returnarea darurilor şi plata despăgibirilor pentru cheltuielile comune din timpul relaţiei“, prevedere inspirată din Codul italian, german şi elveţian.

O altă noutate se referă la introducerea dezmoştenirii, ca posibilitate legală de eliminare a unui moştenitor legal. Astfel, dezmoştenitul, numai dacă este părinte, copil sau soţ, nu va primi decât o mică parte din moştenire.

Mariajele se vor desface la starea civilă

Decanul Facultăţii de Drept din Bucureşti, Flavius Baias, a precizat că s-au făcut modificări şi în legătură cu divorţul, în noul cod stipulându-se faptul că mariajele se vor putea desface la starea civilă, iar divorţul intentat de soţul sănătos împotriva celui bolnav va putea fi respins de judecător, dacă se consideră că ar putea pune în pericol viaţa celui de-al doilea.

Totodată, proiectul noului Cod Civil interzice pedepsele fizice şi prevede ca măsurile disciplinare să poată fi luate de părinţi numai cu respectarea demnităţii copilului, fiind interzise orice măsuri care pot afecta dezvoltarea fizică, psihică sau starea emoţională a copilului, potrivit articolului 506. De asemenea, „minorul care a împlinit 15 ani poate să încheie acte juridice referitoare la muncă, la îndeletnicirile artistice, sportive ori la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul“, potrivit articolului 42.

Părinţii care nu îşi lasă copiii la şcoală riscă pedeapsa cu închisoarea

Noul Cod Penal prevede ca limita de vârsta de la care minorii răspund pentru faptele comise să coboare de la 14 la 13 ani şi orice părinte care nu îşi lasă copiii la şcoală riscă pedeapsa cu închisoarea. De asemenea, noile reglementări permit introducerea arestului la domiciliu, arestaţii fiind monitorizaţi cu ajutorul unei brăţări dotate cu sistem GPS şi posibilitatea inculpatului de a negocia cu procurorul o pedeapsă mai mică, în cazul în care îşi recunoaşte faptele.

Totodată, noul Cod Penal încearcă şi o soluţionare mai rapidă a proceselor, prin propunerea de înfiinţare a Camerei preliminare, care va încerca să scurteze perioada prea mare procedurilor în faza de judecată. Astfel, camera va avea la dispoziţie cel mult 30 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă, dar poate decide în mai puţin de 10 zile de la aceeaşi dată.

De asemenea, hărţuirea va fi mai uşor de dovedit şi pedepsit prin noul Cod Penal, reglementările legislative stipulând faptul că „se pedepseşte cu închisoarea urmărirea, supravegherea locuinţei sau a locului de muncă a unei persoane, dar şi apelarea telefonică sau prin sms-uri“.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!