Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Lucrare despre Prologul Evangheliei de la Ioan, apărută la Sibiu

Lucrare despre Prologul Evangheliei de la Ioan, apărută la Sibiu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 01 Martie 2019

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea „Prologul Evangheliei de la Ioan”, a pr. dr. Mihai Petian. Cartea părintelui Mihai este o exegeză a textului biblic din Prologul Evangheliei lui Ioan, cu o bibliografie de specialitate bogată și cuprinzătoare.

Cartea apărută la editura Arhiepiscopiei Sibiului nu este doar o exegeză la un text ioaneic unic, cu un conținut teologic foarte bogat, ci și o interpretare duhovnicească a Prologului, o manifestare a dragostei autorului față de Evanghelia după Ioan, considerată de mulți dintre teologi cea mai frumoasă carte a Noului Testament.

Adresată în primul rând teologilor, cartea are prin aceasta și obiectivul de a oferi cititorilor din afara mediului teologic o lucrare prin care să Îl descopere pe Dumnezeu-Cuvântul așa cum este mărturisit și cinstit în minunatul Prolog la cea de-a patra Evanghelie din Noul Testament.

„Ideea directoare care structurează întreaga substanţă a cărţii este ideea de Dumnezeu-Persoană, pentru că Persoana are caracteristica esenţială de «deschidere spre», de a veni în întâmpinare, de a se dărui. De aceea, cartea poate fi privită ca o sărbătoare a spiritului, ca o răscumpărare și justificare a timpului. Iată de ce am căutat nu doar spiritul critic al Bibliei, ci și pe cel duhovnicesc, etic și estetic. Volumul de faţă nu a fost scris ca o lucrare în sensul obișnuit al cuvântului, ea s-a născut din dragoste faţă de Evanghelie, a crescut precum un copil, s-a maturizat ca într-un laborator al experienţelor și al interpretărilor mai multor Sfinți Părinţi și scriitori cu preocupări biblice”, spune autorul în cuvântul introductiv.    

Gândirea teologică a Sfântului Ioan

Lucrarea elaborată de părintele Mihai Petian, slujitor al Sfântului Altar în cetatea Sibiului, este deja receptată pozitiv în mediul teologic sibian și nu numai.

În Cuvânt înainte, părintele profesor Vasile Mihoc, profesorul de Noul Testament de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu și unul dintre cei mai cunoscuți bibliști ortodocși din întreaga lume, apreciază demersul exegetic al părintelui Mihai Petian, precum și dragostea acestuia față de textele Noului Testament. „Scopul acestei cărți este îndoit: În primul rând de a îndrepta atenția spre Cuvântul lui Dumnezeu, Care este viu și lucrător, prin urmare este nevoie de astfel de lucrări, care să lumineze cugetele oamenilor în această privință. Această carte are și intenția să informeze pe iubitorii de Evanghelie cu privire la gândirea teologică a Sfântului Ioan Evanghelistul. După o cuprinzătoare prezentare cu caracter isagogic asupra Evangheliei a patra, autorul ne oferă o exegeză pe textul grecesc, atent realizată și bine argumentată, cu o clară structurare a materialului ioaneic și cu recurs la o selectă bibliografie exegetic-teologică, cuprinzând lucrări ale Sfinților Părinți și comentarii moderne și contemporane. Între diversele interpretări ale textelor, autorul, care nu este la prima lucrare asupra Evangheliei de la Ioan, discerne ceea ce este valoros, opțiunile sale exegetice fiind prezentate clar și deplin convingător. Recomandăm această carte cu bucurie și cu speranța continuării, în viitoare lucrări, a preocupărilor de exegeză ioaneică”, spune părintele profesor Vasile Mihoc.

Mesaj teologic de actualitate

În postfața lucrării, prof. Ioan Daniel Toader evidențiază caracterul de actualitate al cărții părintelui Mihai Petian, atât prin mesajul său teologic și duhovnicesc, acela de a-i determina pe credincioși să citească tot mai des acest text din Noul Testament, cât și prin lucrările unor teologi moderni citate și cuprinse în bibliografie.

„Părintele Dr. Mihai Petian dă dovadă de o excelentă cu­noaștere și a teologiei ortodoxe contemporane, în lucrarea de faţă găsindu-se citaţi autori ortodocși contemporani – Nicolaos Matsoukas, Paul Evdokimov, Pr. G. Florovsky, Pr. Prof. J. Breck, Jaroslav Pelican ș.a. –, dar și teologi ortodocși români – diac. Haralambie Rovenţa, Pr. Sofron Vlad, Pr. Grigore T. Marcu,  Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc ș.a. Nu trebuie să surprindă pe cititor faptul că în paginile cărţii se găsesc citaţi diverși teologi neortodocși – Bultmann, J. Daniélou, M.I. Lagrange, N.T. Wright –, autorul având grijă să ofere cititorului permanent înţelegerea textului biblic în duhul Părinţilor. Acest lucru se explică prin faptul că lucrarea de faţă abordează Prologul și din perspectiva contemporană. Am insistat asupra acestei liste pentru a atrage atenţia cititorului asupra faptului că ne aflăm în faţa unei «cărţi grele», în faţa unei lucrări tratate la vârsta discernământului”, spune prof. Ioan Daniel Toader.

„Evanghelie” - „Logos” - „cosmos”

Cartea cuprinde două mari părți, una introductivă și cea în care este cuprins comentariul la textul evanghelic. Lucrarea cuprinde și o parte de concluzii și bibliografia aferentă. În capitolul introductiv, părintele Mihai Petian explică termenul „evanghelie” și sensul teologic al acestuia. Mai apoi, autorul prezintă câteva lucruri generale despre Evanghelia după Ioan, pentru ca mai apoi să vorbească despre actualitatea, scopul, stilul și subiectul Prologului Evangheliei după Ioan.

Partea principală a lucrării cuprinde comentariul la textul grec al Prologului. Verset cu verset, autorul realizează un amplu comentariu, o exegeză cuprinzătoare la acest text nou-testamentar, unde termenii grecești cei mai impor­tanți sunt analizați teologic, și nu numai. Între aceștia, „Logos” ocupă un loc central.

„Hristologia înaltă a Prologului are în centru termenul Logos, identificat cu Iisus în întreaga Tradiție patristică. (…) Termenul «Logos» în Evanghelia a patra Îl descrie pe Dumnezeu în procesul de autocomunicare, nu numai o comunicare a unor cunoștințe, ci o comunicare de Sine. Astfel, Fiul lui Dumnezeu este numit Cuvântul, Cel ce-L revelează pe Dumnezeu și lucrările Sale de mântuire a oamenilor. Mircea Vulcănescu spune că Logosul în metafizica creștină nu este văzut ca o expresie abstractă a oricărui lucru, nu este o formulă sau un obiect formal prin care se exprimă și se explică lumea și cele ce sunt în ea. Cuvântul Logos nu este nici măcar un atribut al divinității. Cuvântul, Logosul este Dumnezeu Însuși, este una dintre fețele dumnezeirii, este totuna cu Fiul, Unul-Născut din Tatăl, înainte de toți vecii, împreună părtaș la zidirea lumii”, spune părintele Mihai Petian.  

Sunt analizați și alți termeni proveniți din limba greacă, amintind aici termenul „cosmos”, înțeles de autor ca „lumea aceasta”, spa­țiul în care Mântuitorul Iisus Hristos și-a desfășurat activitatea mântuitoare, precum și expresia „La început”, văzută ca începutul drumului în Creație, legată de pre­zen­ța veșnică a Logosului în Dumnezeu.

În concluzii, părintele Mihai Petian subliniază atât caracterul hristologic al Prologului, cât și deschiderea spre probleme interdisciplinare, legând teologia de filozofie, de morală și educație crești­nă. Nu în ultimul rând, autorul ara­tă nevoia ca exegeza biblică să fie însoțită mereu de inspirația Duhului Sfânt, așa cum autorii biblici au fost inspirați în demersul lor de a redacta textele care au intrat mai apoi în corpusul canonic al Noului Testament.