Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Lucrare despre „re-evanghelizarea” Europei, apărută la Sibiu

Lucrare despre „re-evanghelizarea” Europei, apărută la Sibiu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 11 Octombrie 2018

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea „Dezbaterea conceptului de «re-evanghelizare» a Europei. O perspectivă ortodoxă”, elaborată de pr. dr. Ioan-Paul Crângașu. Lucrarea este teza de doctorat a autorului, susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.

Teza de doctorat a părintelui Ioan-Paul Crângașu a fost elaborată sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, titularul Catedrei de Misiologie Ortodoxă al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu și prodecanul acestei instituții de învățământ teologic universitar.

Lucrarea care vede acum lumina tiparului aduce în discuție un concept teologic mai nou, apărut și dezvoltat în mediul catolic, analizat de autor în cartea sa dintr-o perspectivă ortodoxă. După cum menționează părintele Crângașu în „Cuvântul autorului”, acest concept mai nou apărut în teologia catolică a Occidentului „dacă este înțeles și aplicat corect, poate fi un liant prin care cele două Biserici din Europa își pot desfășura misiunea sfântă, aplicându-l fiecare conform înțelegerii proprii și tradiției moștenite”.

Așadar, conceptul de „re-evanghelizare” poate fi folosit și în misiunea ortodoxă din Europa, chiar dacă acesta este apărut în teologia catolică.

Așa cum arată părintele profesor Aurel Pavel în „Cuvânt înainte”, „re-evanghelizarea” face parte din seria de noi concepte teologice apărute în spațiul occidental, mai puțin cunoscute și dezbătute în spațiul răsăritean-ortodox.

„În spațiul occidental au apărut, în ultimele patru-cinci decenii, concepte și ideologii noi, precum re-evanghelizare sau noua evanghelizare, chiar și a doua evanghelizare. În anul 2012 miș­carea de «re-evanghelizare» a fost subiectul unui Sinod al Episcopilor desfășurat la Roma. Pentru teologia catolică a devenit chiar un curent misiologic. În mediul ortodox, subiectul «noii evanghelizări» este tratat mai puțin. Totuși, în acest sens, men­ționăm afir­mația Sanctității Sale Patriarhul Bartolomeu din 30 noiembrie 2011, la «Cel de-al 12-lea Simpozion Inter-Creștin», organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic. Amintim apoi atitudinea Bisericii Ortodoxe Ruse, expusă prin afirmațiile Mitropolitului Hilarion al Volokolamsk-ului din 16 octombrie 2012, când se afla la Vatican”, spune părintele Aurel Pavel.

Tema abordată în această lucrare este de mare interes pentru misiologia ortodoxă care în ultimii ani caută noi modalități, concepte teologice, strategii pastoral-misionare ce pot fi mai apoi aplicate în lucrarea Bisericii.

„Provocările societății contemporane ne determină să identificăm noi modalități de a propovădui în lume vestea cea bună a Învierii lui Hristos. Dar uneori nu este suficient doar să adaptăm mesajul Evangheliei la mijloacele tehnice prezente și viitoare, ci trebuie să regândim obiectivele misiunii creștine și să elaborăm o strategie pastorală viabilă. În acest proces de îmbo­gățire a Misiologiei Ortodoxe poate fi inclusă și această lucrare care vede acum lumina tiparului, după ce a fost prezentată de autor ca teză de doctorat în Teologie”, continuă părintele prodecan.

Misiune și evanghelizare

Lucrarea părintelui Ioan-Paul Crângașu este structurată pe cinci capitole. În primul capitol, intitulat „Biserica afectată de erorile teologice și de secularizare”, autorul prezintă principalele cauze care au dus la criza religioasă din Vestul Europei, cum sunt secularizarea, anumite deficiențe ale Bisericii Romano-Catolice în propovăduirea învățăturii despre lucrarea harului dumnezeiesc, dar și diferențele dintre viața religioasă din Vestul și Estul Europei.

Al doilea capitol al cărții este intitulat „Contextul apariției conceptului de «re-evanghelizare» în spațiul european occidental contemporan”. Aici autorul merge mai departe în analiza cauzelor care au determinat apariția secularismului occidental și analizează critic dimensiunile acestui fenomen și ale crizei religioase din spațiul vest-european.

„«Noua evanghelizare» - proiect misionar catolic de mare anvergură” este titlul celui de-al treilea capitol al lucrării. Aici este prezentat pe larg conceptul „noua evanghelizare” din perspectiva catolică.

„În anii care au urmat după Conciliul II Vatican, noțiunea de «nouă evanghelizare» a început să fie dezvoltată gradual. O primă concretizare a eforturilor de dezvoltare a acestei noi direcții în misiunea Bisericii Romano-Catolice o constituie Îndemnurile Apostolice «Nuntiandi Evangelii» ale Papei Paul al VI-lea. Toto Picollo oferă un citat din documentul «Nuntiandi Evangelii» pe care nu am reușit să-l găsesc, lecturând documentul. Conform acestei surse, Papa Paul al VI-lea spunea, în «Nuntiandi Evangelii»: «The Church is the great evangeliser needing to be re-evangelised continualli». Această informație, dacă este adevărată, l-ar face pe Papa Paul al VI-lea primul autor al termenului de «re-evanghelizare», nu pe Papa Ioan-Paul al II-lea. Cu toate acestea, neputând să identific personal citatul în textul original, nu o voi considera validă. Mai mult, acesta este singurul autor care face această afirmație din toate sursele folosite de mine. Dar, chiar și fără a considera această sursă ca fiind adevărată, documentul acesta este unul de o importanță majoră în pregătirea terenului pentru noțiunea de «noua evanghelizare». Acesta este emis la zece ani de la emiterea decretului «Ad Gentes», care folosea cuvântul «evanghelizare» de 19 ori. «Nuntiandi Evangelii», în schimb, pe o întindere de mai mult de 52 de pagini, folosește cuvântul «re-evanghelizare» de 108 ori. Patru ani după aceasta, avea să fie completată paleta de instrumente în misiologia romano-catolică prin noțiunea de «noua evanghelizare», distinctă de «evanghelizarea» atât de amplu explicată în «Nuntiandi Evangelii»”, spune autorul.

Familia şi „noua evanghelizare”

Unul dintre cele mai interesante subcapitole ale acestui capitol este numit „Familia-nucleu al «noii evanghelizări»”, în care se prezintă preocupările teologiei catolice privind rolul familiei în misiunea creștină.

„Tot pentru a încuraja și a întări familia creștină în misiunea evanghelizatoare, teologii catolici au exprimat la unison necesitatea urgentă de catehizare, despre căsătorie și familie, incluzând aici catehizări despre ce înseamnă rolul de tată sau rolul de mamă, rolul de copil, rolul e bunic etc. Acest aspect consider că este extrem de important, pentru că evanghelizarea presupune, ca fundament, o cunoaștere bună a propriei persoane, dar și a rolului individului în raport cu părinții lui, cu copiii lui, cu nepoții lui etc.”, mai spune părintele Ioan Paul Crângașu.

În cel de-al patrulea capitol al lucrării autorul vorbește despre „Asociațiile laicatului în Biserica Romano-Catolică - un răspuns la chemarea misionară pentru «re-evanghelizarea». O prezentare selectivă”.

Sunt subliniate eforturile și rolul pe care îl au organizațiile de laicat în lucrarea catolică de evanghelizare.

Ultimul capitol al lucrării este dedicat perspectivei ortodoxe asupra conceptului de „re-evanghelizare”. Autorul prezintă pozi­ția unor teologi contemporani asupra acestui concept, dar și propriile reflexii referitoare la această mișcare teologică din mediul apusean.