Theologica
Lumea, darul lui Dumnezeu

Lumea, darul lui Dumnezeu

Lumea este un dar al iubirii Sfintei Treimi făcut omului. Această caracteristică a lumii ca dar al Sfintei Treimi defineşte relaţia dintre lume şi om. În acest sens părintele Dumitru Stăniloae spune: „Potrivit credinţei creştine, lumea a fost creată de Dumnezeu ca un dar pentru oameni”. Crearea lumii înţeleasă ca dar ne sensibilizează şi pe noi în dialogul cu Dumnezeu. Creaţia, ca mijloc de dialog între Dumnezeu şi om, ca resursă inepuizabilă de înduhovnicire, nu presupune darul exclusiv din partea lui Dumnezeu. Orice dar implică o reciprocitate. Omul primeşte lumea ca dar dumnezeiesc, dar pe măsura conştientizării acestui lucru. Lumea a venit la existenţă din iubirea Sfintei Treimi. Înţelepciunea, ştiinţa, bucuria sunt daruri ale lui Dumnezeu (Eclesiastul 1, 26). Chiar dacă lumea ar fi dată omului numai spre cunoaştere, şi tot ar fi un dar al lui Dumnezeu. Însă ea e dată şi pentru viaţa lui trupească, şi pentru formarea lui spirituală în vederea vieţii veşnice. Numai un Dumnezeu întreit în Persoane a putut chema creaţia la fiinţă aşa cum o vedem. Creaţia este o lucrare a voinţei Sfintei Treimi, iar iubirea lui Dumnezeu Treime de persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh este fundamentul creaţiei, al venirii la existenţă a fiecărei făpturi. Lumea, având ca motiv al creaţiei iubirea divină, este un dar al lui Dumnezeu pentru oameni. Dumnezeu ne arată iubirea Sa prin lume ca dar, ca să realizeze un dialog progresiv în iubire cu noi. Ca acest dialog să fie posibil, trebuie ca şi noi să întoarcem lui Dumnezeu un dar. Cel mai mare dar pe care cineva îl poate face lui Dumnezeu este darul vieţii sale. Lumea a venit la existenţă din iubirea Sfintei Treimi şi este creată ca un dar pentru oameni, care sunt chemaţi să răspundă cu iubire.

De aceea, comportarea faţă de natură a omului este de fapt raportarea sa faţă de darul Sfintei Treimi primit prin creaţie şi înseamnă rămânerea într-o strân­să legătură cu Dumnezeu, Dăruitorul ei. Cel ce preţuieşte darul îl preţuieşte nesfârşit mai mult pe Dăruitor ca persoană iubitoare. El depăşeşte mereu darul, slăvind direct pe Dăruitor şi rămânând în legătură cu El.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!