Theologica
Lumea îngerilor

Lumea îngerilor

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 06 Noiembrie 2018

Lumea, după Sfântul Grigorie de Nyssa, este o realitate creată care apare şi se menţine în existenţă participând la Dumnezeu. Ea se împarte în două: lumea de deasupra universului şi lumea dinăuntrul universului. Lumea de deasupra universului este lumea îngerilor. Ea este invizibilă, în timp ce cealaltă este vizibilă, atât una, cât şi cealaltă își găsesc izvorul şi forţa existenţei lor în natura necreată, dar creatoare. Lumea nevăzută creată de Dumnezeu este constituită din lumea îngerilor.

Cuvântul „înger” înseamnă sol, vestitor, crainic, şi arată misiunea specială a îngerilor de a fi vestitori ai voii lui Dumnezeu. În Sfânta Scriptură se numesc uneori îngeri nu numai fiinţele nevăzute create de Dumnezeu, ci şi anumiţi oameni, care se înfăţişează ca trimişi ai lui Dumnezeu, ca Moise (Numeri 20, 16), sau Agheu profetul (1, 13), Ioan Botezătorul (Maleahi 3, 1) sau Apostolii (Luca 9, 52) şi chiar Mântuitorul Însuşi este numit „Îngerul legământului” (Maleahi 3, 1). În sens propriu, prin îngeri se înţeleg însă fiinţele spirituale, reale şi personale, deosebite de Dumnezeu şi de oameni, create cu o misiune specială.

Credinţa în existenţa îngerilor îşi are temeiul în Revelaţia divină a Vechiului şi a Noului Testament, unde se găsesc numeroase mărturii despre existenţa lor. Este adevărat că referatul biblic nu vorbeşte explicit despre crearea îngerilor, dar exprimă implicit acest adevăr în primele lui cuvinte: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul”.

„Cerul” acesta despre care ne vorbeşte Sfânta Scriptură înseamnă lumea spirituală, aşa după cum „pământul” înseamnă lumea materială. Nu este vorba de cerul văzut, creat în cea de a doua zi a creaţiei, ci de cerul nevăzut, cu locuitorii lui, îngerii, întrucât în Sfânta Scriptură adeseori îngerii sunt arătaţi ca locuitori ai cerului, iar oamenii, ca locuitori ai pământului.

Prin constituţia lor spirituală, îngerii sunt fiinţe mai apropiate de Dumnezeu decât oamenii. După natura lor, îngerii sunt duhuri pure, imateriale şi necorporale, inferioare lui Dumnezeu, fiindcă sunt ființe mărginite, fără să fie nemuritoare sau omniprezente ca Dumnezeu după fiinţa lor. Ca şi oamenii, îngerii sunt fiinţe raţionale şi libere, zidite după chipul Creatorului, dar, spre deosebire de oameni, îngerii nu se căsătoresc şi nu se înmulţesc; însă se mişcă cu uşurinţă acolo unde le porunceşte Dumnezeu fiindcă nu au trup. Scriptura îi numeşte pe îngeri „duhuri slujitoare” (Evrei 1, 14), fiindcă „duhul trup şi oase nu are” (Luca 24, 39).


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!