Maica Domnului, izvor de tămăduire pentru toţi credincioşii

Ciprian Bâra, 24 Aprilie 2009

Astăzi, în vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi prăznuiesc Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea aceasta, ce datează din secolul al V-lea, aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului şi este un smerit şi cuviincios mod de a mulţumi Născătoarei de Dumnezeu pentru minunile săvârşite la acest izvor, dar şi în alte lăcaşuri din întreaga lume. Astăzi, credincioşii, continuând bucuria prilejuită de marele praznic al Învierii, se grăbesc spre biserici şi mănăstiri din toată ţara, unde după Sfânta Liturghie se săvârşeşte şi slujba sfinţirii apei, pentru a o slăvi pe Maica Domnului ce dă vindecare sufletului şi trupului tuturor celor ce se roagă cu credinţă tare şi nădejde nemăsurată.

Toate sinaxarele Bisericii istorisesc faptul că împăratul bizantin Leon cel Mare (457-474), pe când era tânăr şi încă nu urcase pe tron, aflâdu-se printr-o pădure din preajma vechii cetăţi bizantine, a întâlnit un bătrân orb, pe care l-a luat cu el şi a discutat mult despre Dumnezeu şi despre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. După mai multă vreme, bătrânul l-a rugat pe Leon să-i dea să bea apă şi să-l ducă în cetate. După ce preţ de mai mult timp viitorul împărat a căutat în jur un izvor, dar nu a găsit, i s-a arătat Maica Domnului, care i-a spus: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi, luând cu mâinile apă tulbure, potoleşte cu ea setea orbului şi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi“. În acea clipă minunată, împăratul a găsit un izvor din care a dat să bea orbului şi l-a spălat pe faţă. Apa l-a vindecat imediat pe bătrân, iar tânărul Leon a exclamat: „Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit!“.

Biserici închinate de împăraţi Împărătesei celei Prea Bune

Pe locul acelui izvor minunat, ca mulţumire adusă Preacuratei Fecioare, Leon cel Mare, când a ajuns împărat, a construit o biserică închinată Maicii Domnului. Mii de oameni şi-au găsit alinare sufletească şi vindecare trupească aici, la altarul acestei biserici, ce ocrotea şi izvorul Maicii Domnului descoperit pentru prima oară lui Leon. Acest izvor a adus vindecare şi împăratului Justinian, care suferea de o boală foarte grea, iar pentru sănătatea dăruită lui de puterea şi bunătatea Maicii Domnului a zidit aici o biserică şi mai mare, dar care a fost mai târziu distrusă de turcii cuceritori, în anul 1453. Ruinele acestei biserici se mai pot vedea şi astăzi.

Izvorul nu a încetat a face minuni. După mulţi ani, în vremea urmaşilor lui Justinian, la izvor s-a întâmplat un alt lucru şi mai minunat. Stârnindu-se un cutremur puternic, biserica cea mare a început să se surpe cu totul peste mulţimea strânsă înăuntru. Atunci Născătoarea de Dumnezeu a ţinut cu mâinile Ei biserica, până ce s-au salvat toţi oamenii.

Maica Domnului, prăznuită special în Săptămâna Luminată

Izvorul vindecător de la Constantinopol există şi astăzi, chiar dacă bisericile zidite de cei doi împăraţi nu au rezistat vremurilor. Aflat pe teritoriul statului turc, în prezent, acest izvor de viaţă făcător este protejat, iar mii şi mii de creştini din toate părţile lumii vin aici pentru a primi binecuvântările Maicii Domnului.

Biserica a rânduit ca Vinerea din Săptămâna Luminată (prima de după Sfintele Paşti) să fie închinată Maicii Domnului, pentru a ne aminti permanent de minunile făcute de aceasta, prin acest izvor, şi în acelaşi timp pentru a-i mulţumi pururea. În această zi, după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în bisericile ortodoxe se săvârşeşte şi slujba Aghezmei, iar în unele sate există tradiţia ca slujba sfinţirii apei din această zi să se săvârşească la un râu, la un lac, sau chiar la o fântână nouă. Credincioşii vin cu multă evlavie în această zi şi iau agheazmă pentru a-şi stropi casele, grădinile, ţarinile şi tot ce au, cu gândul că Maica Domnului va revărsa şi asupra lor din darurile ei nesfârşite.

Credincioşii de la Ghighiu, binecuvântaţi de Patriarhul României

Potrivit mărturiilor credincioşilor, de-a lungul anilor, Maica Domnului a dăruit lumii mai multe izvoare cu apă vindecătoare. Astfel, credincioşii din România se bucură de prezenţa mai multor izvoare binefăcătoare din întreaga ţară.

Mănăstirea Ghighiu din Arhiepiscopia Bucureştilor ocroteşte şi ea un izvor tămăduitor.

La mănăstirea situată la mai puţin de 5 km de municipiul Ploieşti, cu hramul „Izvorul Tămăduirii“, care este unul dintre cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din Arhiepiscopia Bucureştilor, slujba Sfintei Liturghii şi a Aghezmei va fi săvârşită astăzi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Această mănăstire a fost ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte din legendarii codri ai Vlăsiei. Actuala biserică a mănăstirii a fost zidită între 1858-1866, prin eforturile stareţilor Eftimie şi Antonie, susţinute prin purtarea de grijă a mitropolitului Nifon, chiar pe temelia fostei bisericuţe din lemn.

Pe parcursul anului, aşezământul monahal este vizitat de mii de credincioşi. Pe aceştia îi atrage, în mod deosebit, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, care datează din secolul al XVI-lea, adusă pe meleagurile prahovene din Siria, în 1958, şi izvorul tămăduitor, aflat în spatele mănăstirii.

„Brăila, centru de pelerinaj pentru creştinii ce o iubesc pe Maica Domnului“

În fiecare an, mii de pelerini vin şi în municipiul Brăila, pentru a lua apa făcătoare de minuni de la izvorul aflat sub altarul bisericii greceşti. Chiar dacă în unii ani vremea nu a fost foarte prielnică, credincioşi din toate colţurile ţării au venit din timp pentru a se ruga Maicii Domnului şi pentru a primi apa binecuvântată din izvorul tămăduitor.

Ca în fiecare an, slujba Sfintei Liturghii şi sfinţirea apei vor fi oficiate de Preasfinţitul Episcop Casian al Dunării de Jos. Pelerinii care vin chiar şi cu câteva zile mai înainte de sărbătoare, se bucură de grija permanentă a reprezentanţilor Episcopiei Dunării de Jos, a autorităţilor locale, a reprezentanţilor Primăriei, a enoriaşilor şi consiliului parohial al bisericii. Tuturor celor prezenţi li se asigură hrană şi ceaiuri calde şi chiar paturi sau corturi, toate acestea în cadrul unui program social special, desfăşurat cu ocazia acestui praznic.

„De mai bine de zece ani, vin în fiecare an aici la Brăila, cu ocazia acestei sărbători. Brăila este în aceste zile centru de pelerinaj pentru creştinii ce o iubesc pe Maica Domnului. Ştiu că apa din izvorul de aici, de sub altarul bisericii, este tămăduitoare de multe boli. Sunt convinsă că dacă avem credinţă puternică şi nădejde la Maica Domnului putem primi şi noi, fiecare, mângâiere şi alinare după ale noastre neputinţe şi necazuri“, ne-a declarat doamna Maria din oraşul Tecuci.

Izvorul de sub altarul bisericii greceşti a fost descoperit în anul 1863, în timp ce se efectuau lucrările de construcţie a sfântului lăcaş. Încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a dus vestea despre această apă tămăduitoare.

Hram la Horăicioara şi la Sâmbăta de Sus

Credincioşii din judeţul Neamţ şi nu numai vor participa astăzi la hramul Mănăstirii Horăicioara. Aici are loc cea mai cunoscută procesiune din zona Neamţului, care se organizează cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii.

De zeci de ani, credincioşii vin la Mănăstirea Horaiţa, de unde pornesc în procesiune, distanţă de un kilometru, prin pădure, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, spre Mănăstirea Horăicioara, lângă care se află un izvor. Acesta, singura sursă de apă din împrejurimi, este binecuvântat cu darul tămăduirii bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor care merg acolo cu credinţă.

Datorită minunilor pe care le-a făcut apa acestui izvor, descoperit acum un secol, în urma rugăciunilor monahilor către Maica Domnului de a le oferi o sursă de apă mai aproape de schit (pe atunci), el a devenit cunoscut ca „izvor al tămăduirii“, iar mănăstirea a primit acest hram.

Izvorul binefăcător de la Horăicioara se află la aproximativ 50 de metri de biserica mănăstirii şi izvorăşte de sub Muntele Feriga.

Mănăstirea „Sâmbăta de Sus“, cu hramul „Izvorul Tămăduirii“, se află şi ea astăzi în sărbătoare. Ca în fiecare an, la această sărbătoare se adună la mănăstire mii de credincioşi şi un sobor mare de slujitori, pentru a o cinsti pe Măicuţa Domnului şi pentru a-i mulţumi pentru toate binefacerile dăruite peste an.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!