Memoria Bisericii
Mănăstirea Băldana din ţinutul Dâmboviţei, la 1900

Mănăstirea Băldana din ţinutul Dâmboviţei, la 1900

Adrian Nicolae Petcu, 13 Ianuarie 2011

Începuturile acestui aşezământ monastic se pierd în negura istoriei. Cele trei hramuri: "Adormirea Maicii Domnului", "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" şi "Sfântul Ierarh Nicolae", presupun o succesiune de construire a lăcaşului atât de modest din apropierea vechii capitale a Ţării Româneşti.

Tot aceste hramuri ne indică şi numele unor personalităţi locale, din care enumerăm pe eclesiarhul bisericii domneşti de la Târgovişte, preotul Gheorghe Bâldănescu şi soţia sa Maria, fiica protopopului Neagoe de la acelaşi lăcaş, în calitate de ctitori. Biserica a fost ridicată între 1827 şi 1831, în formă de navă cu absidă la răsărit, turlă pătrată pe pronaos şi pridvor format din coloane. Alături de ctitori, în pisanie este menţionat numele împăratului Nicolae al Rusiei, de unde denotă legătura ctitorului cu trupele ruseşti care participaseră la recentul război cu turcii. Aşezământul a funcţionat ca schit al Mitropoliei Ungrovlahiei până în 1894, când a fost transformat în biserică de parohie, doi ani mai târziu fiind numit un paroh. Faţă de cum arăta la 1900, în prezent, biserica Mănăstirii Băldana este puţin diferită, având un fronton neoclasic şi turla îmbrăcată în tablă.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!