Memoria Bisericii
Mănăstirea Cantacuzinilor de la Sinaia

Mănăstirea Cantacuzinilor de la Sinaia

Adrian Nicolae Petcu, 11 Iunie 2010

După un pelerinaj la locurile sfinte, inclusiv muntele Sinai, marele boier Mihail Cantacuzino a început ridicarea în stil brâncovenesc a unei mănăstiri într-o zonă muntoasă, izolată de pe Valea Prahovei.

Aceasta a primit hramul "Adormirii Maicii Domnului", fiind pictată în frescă de Pârvu Mutu şi terminată în 1695. Aşezământul a primit 12 călugări aleşi, după numărul ucenicilor aleşi de Mântuitorul, dar şi însemnate danii şi privilegii domneşti. Ulterior, între 1842 şi 1846, lângă vechea biserică şi din veniturile mănăstirii, a fost ridicată o biserică mai mare. Aceasta a fost renovată între 1897 şi 1903, cu contribuţia principesei Maria, viitoarea regină, fiind prima mănăstire electrificată din România. După 1870, anul în care principele Carol a hotărât ridicarea palatului Peleş, proprietăţile funciare ale mănăstirii au fost vândute celor din protipendada bucureşteană care şi-au construit vile de odihnă. Aşa se face că biserica mare a mănăstirii a devenit una de protocol, fiind utilizată la botezurile princiare, tunderile în monahism ale viitorilor episcopi şi Te-Deum-urile care se ţineau la diferite solemnităţi.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!