Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Cernica la 1900

Mănăstirea Cernica la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 29 Ianuarie 2011

Aşezământul îşi are începuturile din 1608, atunci când Radu Vodă Şerban atesta prin hrisov că vornicul Cernica Ştirbei ctitorise şi înzestrase mănăstirea care îi purta numele şi avea hramul "Sf. Nicolae". De fapt, fostul vornic al lui Mihai Viteazul zidise aşezământul pe locul unui schit de lemn mai vechi aflat între păduri seculare şi în mijlocul unui lac.

Al doilea ctitor a fost stareţul Gheorghe, ucenic al Sf. Paisie de la Neamţ, care începând cu 1781 a refăcut întreg ansamblul căzut în paragină şi a dat un suflu duhovnicesc acestei chinovii. În 1818, la conducerea mănăstirii a fost ales ieromonahul Calinic, viitorul episcop al Râmnicului şi care prin viaţa sa exemplară a devenit sfântul lui Hristos. Timp de 32 de ani a refăcut întreg aşezământul, a crescut chinovia la 350 de monahi, a iniţiat activităţi filantropice, a întemeiat ateliere meşteşugăreşti, a încurajat copierea textelor patristice, a realizat o adevărată pepinieră de teologi pentru viaţa bisericească românească. Astfel, Mănăstirea Cernica devenise una dintre aşezămintele reprezentative ale spaţiului românesc. La 1909, Cernica avea ca stareţ pe arhimandritul Visarion Ionescu, cu metania la Muntele Athos, şi avea o chinovie de 128 de vieţuitori.