Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Coşelăuca din Basarabia interbelică

Mănăstirea Coşelăuca din Basarabia interbelică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 13 Noiembrie 2011

După două ore de mers cu autobuzul de la Chişinău spre Cunicea, la o staţie, o cruce vesteşte despre prezenţa unui aşezământ monastic cu numele de Coşelăuca. Istoria acestei mănăstiri începe pe la 1786, atunci când marea proprietară din Cotiujenii Mari, Maria Tocan, descendentă a unui neam de răzeşi, dorea să-şi închine viaţa în liniştea rugăciunii permanente. Aceasta şi-a luat numele de Mitrodora, punând început bun acestui aşezământ prin ridicarea unui bisericuţe de lemn. Ulterior, la 1841, pe locul acesteia, a fost ridicată o biserică de zid, în formă de navă, cu frontoane specifice neoclasicismului rusesc la extremităţi şi cu două turle, una patrulateră cu rol de clopotniţă peste pronaos şi una mică, simbolică, deasupra altarului. Intrarea se face printr-un exonartex închis, mai mic decât elevaţia bisericii. Lăcaşul a fost ridicat în cinstea "Adormirii Maicii Domnului", prin contribuţia duhovnicului Eparhiei Chişinăului, ieromonahul Nicandru, a cărui soră, schimonahia Irina, era stareţa Mănăstirii Coşelăuca. Prin contribuţia aceleiaşi maici a fost ridicat paraclisul de iarnă, cu hramul "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena". De asemenea, pentru buna funcţionare a mănăstirii, boierul Străjescu, din apropiere, dona acesteia 65 de hectare de pământ. În perioada interbelică, la iniţiativa şi prin purtarea de grijă a episcopului Visarion Puiu al Hotinului, au fost reparate cele două biserici şi stăreţia şi a fost înfiinţat un atelier de ţesut covoare, maicile ducând o viaţă de sine.