Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea Durău de la poalele Muntelui Ceahlău, la începutul sec. al XX-lea

Mănăstirea Durău de la poalele Muntelui Ceahlău, la începutul sec. al XX-lea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 01 Feb 2011

Aşezată sub Muntele Ceahlău şi în apropierea cascadei "Duruitoarea", de unde îşi are numele, aşezământul monahal de la Durău a fost multă vreme poate cel mai râvnit lăcaş isihast din zonă. Iniţial a fost un aşezământ de călugăriţe, pe care mitropolitul Veniamin Costachi, în 1802,

l-a transformat în schit de călugări. Se pare că în 1830, aşezământul de la Durău era sub ascultarea Schitului Hangu, atunci când egumenul Ghervasie, împreună cu doi negustori înstăriţi din Piatra Neamţ, a început să zidească noua biserică cu hramul "Buna Vestire". Finalizat în 1835, noul lăcaş era construit în stil moldovenesc, în formă de cruce cu trei turle şi un mic pridvor în partea de nord. În 1909, aşezământul de la Durău avea o chinovie de 44 de monahi şi statut de mănăstire cu două schituri: Tarcău şi Bisericani.