Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea „Negru Vodă“ din ţinutul Muscelului

Mănăstirea „Negru Vodă“ din ţinutul Muscelului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 26 Martie 2011

După tradiţie, primul ctitor al acestui aşezământ muscelean este Radu Negru, descălecătorul din Ţara Făgăraşului de la 1215. Urmaşii săi, Basarab I şi Nicolae Alexandru, ar fi ridicat din nou acest lăcaş care simboliza începuturile Ţării Româneşti, ca entitate statală la sud de Carpaţi. Vrând să se legitimeze ca urmaş al Basarabilor, între 1635 şi 1638, Matei Basarab a fost cel care a rezidit întreg ansamblul monahal şi a statuat o viaţă monahală de obşte. Biserica a fost ridicată în formă de navă cu absidă circulară în dreptul altarului şi trei turle, corespunzătoare celor trei încăperi: altar, naos şi pronaos, din care cea din mijloc fiind mai mare. În 1642, aici a fost tipărită prima carte românească cu conţinut moralizator, iar din 1669 a funcţionat prima şcoală românească la care învăţau elevi din toate categoriile sociale. Afectată de cutremurele de la începutul secolului al XIX-lea, biserica a fost refăcută între 1827 şi 1832. În 1920 a fost înfiinţat un orfelinat pentru copiii celor căzuţi pe front, iar din 1922 a funcţionat un seminar teologic în care a învăţat Iustin Moisescu, viitorul patriarh al României. După incendiul din 1934, au fost refăcute o parte din chilii, iar după 1955, biserica a fost pictată prin purtarea de grijă a patriarhului Justinian Marina. La ultima restaurare a bisericii, pridvorul, care se vede în ilustrata de epocă, a fost eliminat.