Mănăstirea Samurcăşeşti şi-a sărbătorit ocrotitoarea

În Duminica a 21-a după Rusalii (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic), Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul obştii mănăstirii ilfovene Samurcăşeşti, cu prilejul celui de-al treilea hram al bisericii aşezământului monahal, Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi. Patriarhul României le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre înţelesurile duhovniceşti ce se desprind din Pilda semănătorului, precum şi despre viaţa şi virtuţile Sfintei Cuvioase Parascheva.

În predica de la finalul Sfintei Liturghii, Întâi­stătătorul Bisericii noastre a evidenţiat faptul că oamenii care au inimă curată şi bună şi care păstrează cuvântul lui Dumnezeu şi rodesc întru răbdare sunt sfinţii (Luca 8, 15). „Inima curată şi bună nu reprezintă inima din corp care pulsează sângele, ci expresia se referă la centrul spiritual sau duhovnicesc al persoanei, adică la sufletul omului. Deci, omul cu sufletul curat şi bun este omul care se aseamănă cu Dumnezeu Cel sfânt, curat şi milostiv”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a subliniat faptul că prezenţa în România a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva este o mare binecuvântare pentru poporul român. Părintele Patriarh Daniel a amintit cum au fost aduse în ţara noastră cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva. „În 1641, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dăruite de către Patriarhia Ecumenică domnitorului Vasile Lupu al Moldovei, pentru că acesta a achitat toate impozitele, toate datoriile pe care le avea Patriarhia Ecumenică de Constantinopol către Poarta Otomană. Deci, în semn de recunoştinţă, a oferit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Acestea au fost aduse la Iaşi în luna iunie, în anul 1641, şi au fost însoţite de trei mitropoliţi ai Patriarhiei Ecumenice. La Iaşi au fost întâmpinate de domnitorul Vasile Lupu, de Mitropolitul Varlaam şi de alţi ierarhi din vremea aceea. Astfel, au fost aşezate în Biserica «Sfinţii Trei Ierarhi», care a fost în mod special pregătită ca un chivot pentru păstrarea moaştelor Sfintei Parascheva. În Biserica «Sfinţii Trei Ierarhi» au stat până în 1889, când au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi”, a arătat Preafericirea Sa.

Ocrotitoare a celor necăjiţi

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi despre Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. „Sfânta Parascheva are un Acatist aparte, neobişnuit. În general, într-un Acatist se povesteşte sub formă poetică viaţa sfântului sau a sfintei şi se arată unele minuni şi unele virtuţi. În Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva nu se povesteşte viaţa ei. Nu se mai aminteşte nimic din viaţa sa, la ce mănăstire a fost sau unde s-a nevoit, ci se scot în evidenţă, în fiecare icos, foloasele cinstirii ei, şi anume, de ce este ea mult folositoare. Este ocrotitoare a copiilor, a părinţilor, a săracilor, a bolnavilor, a celor necăjiţi, a celor asupriţi, a celor care nu au pe nimeni să-i ajute. În fiecare icos este scos în evidenţă un alt aspect al ajutorului pe care ea îl dăruieşte celor care vin să o cinstească”, a reliefat Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a explicat apoi de ce moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva nu sunt împărţite la unele biserici care o au ca ocrotitoare, ci ele se păstrează întregi. „Atunci când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate în raclă la Iaşi s-a făcut un legământ, ca niciodată, nici o părticică din trupul ei să nu fie dat în altă parte. De aceea, nu se împart moaştele sfintei, ci doar veşmântul care a acoperit o vreme moaştele ei, şi s-a sfinţit astfel, poate fi donat unor biserici care îi poartă hramul. Deci, Sfânta Parascheva are moaştele întregi şi ele au fost sigilate şi nimeni nu a îndrăznit să rupă sigiliul din timpul lui Vasile Lupu şi să ia vreo părticică din ele”, a ­subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost adăpostite la Mănăstirea Samurcăşeşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada 10 aprilie 1944 - 27 octombrie 1944. La final, Preafericirea Sa a felicitat pe creştinii care poartă numele Sfintei Cuvioase Parascheva şi obştea mănăstirii. Patriarhul României a oferit Mănăstirii Samurcăşeşti mai multe cărţi apărute recent la editurile Patriarhiei Române şi tămâie naturală din Oman.